FESTIVAL, festivaluri, s. n. Manifestare artistică (muzicală, teatrală etc.) cu program variat și caracter festiv. – Din fr. festival.

festival sn [At: MIREA, C. II, 49 / Pl: ~uri / E: fr festival] Manifestare artistică (muzicală, teatrală etc.) cuprinzând o serie de reprezentații și având caracter festiv.

*FESTIVAL (pl. -aluri) sn. 🎼 Mare serbare muzicală [fr.].

FESTIVAL, festivaluri, s. n. Manifestare artistică (muzicală, teatrală etc.) cuprinzând o serie de reprezentații și având caracter festiv. – Din fr. festival.

FESTIVAL, festivaluri, s. n. Manifestație artistică cu program variat, avînd un caracter ocazional. De la «Răzvan și Vidra» și pîn’la «Vlaicu Vodă» Arar la festivaluri de se mai spune-o odă. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 49. ◊ Festivalul mondial al tineretului = festival de proporții vaste, cu caracter internațional, organizat din doi în doi ani de Federația Mondială a Tineretului Democrat, cu scopul de a uni tineretul lumii în lupta pentru pace. În 1953 Festivalul mondial al tineretului a avut loc la București. ▭ Mărețul Festival mondial al tineretului constituie o expresie strălucită a voinței de pace și prietenie a tinerei generații. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2740.

FESTIVAL s.n. Manifestație artistică cu program variat, avînd un caracter ocazional. [Pl. -uri. / < fr., it., engl. festival].

FESTIVAL s. n. ciclu de manifestări cultural-artistice cu program variat, ocazional sau periodic. (< fr. festival)

FESTIVAL ~uri n. Manifestare artistică cu caracter festiv, organizată periodic, unde se demonstrează realizările într-un domeniu artistic. ~ muzical. ~ teatral. /<fr. festival

festival n. mare serbare muzicală.

*festivál n., pl. e și urĭ (fr. festival, d. engl. festival, care e vfr. festival, d. lat. festivus, festiv). Sărbătoare (muzicală saŭ literară).

festival-concurs s. n. (artă) Festival în cadrul căruia are loc și un concurs ◊ „Miercuri a început la Târgoviște cea de a treia ediție a popularului festival-concurs de romanțe «Crizantema de aur».” Sc. 29 X 70 p. 3. ◊ „La Suceava se desfășoară cea de a treia ediție a festivalului-concurs de etnografie și artă populară [...]” R.l. 22 VI 74 p. 2. ◊ „S-a încheiat cea de a treia ediție a festivalului-concurs «Voronețiana».” R.l. 26 VII 78 p. 2; v. și I.B. 9 X 70 p. 2, Săpt. 5 VII 74 p. 7, R.l. 14 XII 74 p. 2 (din festival + concurs)

festival s. n., pl. festivaluri

festival s. n., pl. festivaluri

festival s. n., pl. festivaluri

festival, eveniment artistic național sau internațional, în cadrul căruia se întâlnesc formații și soliști de prestigiu. F. celebre: Edinburgh, Lucerna, Aix-en-Provence, Besançon, „Primăvara la Praga”, Bergen, „Holland”, Bath, f. Glyndebourne. Unele f. vădesc caracter de medalion: f. de la Salzburg (consacrat lui Mozart), cel de la Bayreuth (consacrat lui Wagner), în timp de altele, având uneori numai parțial acest caracter (f. „P.I. Ceaikovski”, Moscova; „B. Bartók”, Budapesta, „G. Enescu”, București), se axează pe programe variate. Programele precis direcționate privesc în cadrul unor f., fie un anumit gen (folc., muzică de cameră, corală, ușoară, pop, jazz etc.) fie o etapă istorică (muzica veche pe de o parte: „f.” de la Bruges, Belgia, f. Musica Antiqua Europae Orientalis de la Bydgoszcz, Polonia; muzică contemporană, pe de alta; f. „Toamna la Varșovia”, f. de la Donaueschingen, f. de la Royan, Bienalele de la Veneția sau Zagreb).

FESTIVÁL (< fr.) s. n. Manifestare ocazională sau periodică, națională sau internațională, cu caracter festiv, în diverse domenii cultural-artistice: muzică (ex. f. Wagner de la Bayreuth, f. de la San Remo, Cerbul de Aur de la Brașov), film (f. de la Veneția, Cannes, Locarno, Karlovy Vary, Berlin, Moscova), de teatru și balet (f. de la Santander, Edinburgh, Aix-en-Provence) etc.

FESTIVALUL INTERNAȚIONAL „GEORGE ENESCU”, festival muzical ce are loc, din 1958, din trei în trei ani, la București. Din 1991, periodicitatea sa este la patru ani, festivalul fiind dublat de un concurs internațional cu secțiunile: vioară, pian, canto, compoziție.