opțiuni
  • info

13 definiții pentru focușor

din care

Explicative DEX

FOCUȘOR, focușoare, s. n. Diminutiv al lui foc1 (I 1); foculeț. [Var.: focșor s. n.] – Foc1 + suf. -ușor.

FOCUȘOR, focușoare, s. n. Diminutiv al lui foc1 (I 1); foculeț. [Var.: focșor s. n.] – Foc1 + suf. -ușor.

focușor sn [At: ISPIRESCU, L. 299 / V: ~cșor / Pl: ~oare / E: foc1 + -ușor] 1-2 (Șhp) Foc1 (1) (de intensitate mică) Si: foculeț (1-2), focurel (1-2), focuț (1-2). 3 (Fig) Dragoste puternică Si: dor, chin. 4 Bețișor aprins care trece din mână în mână la un joc de societate țărănesc Si: lumânărică. 5 (Reg) Plantă utilizată la fabricarea populară a vopselelor.

FOCUȘOR, focușoare, s. n. (Și în forma focșor) Diminutiv al lui foc. Mi-am făcut un focșor bun. ISPIRESCU, L. 299. Sub poală de codru verde Un focșor abia se vede. HODOȘ, P. P. 201. – Variantă: focșor s. n.

FOCȘOR s. n. v. focușor.

FOCȘOR s. n. v. focușor.

FOCȘOR s. n. v. focușor.

focșor sn vz focușor

FOCȘOR, FOCUȘOR (pl. -oare), FOCULEȚ (pl. -ețe), ❍FOCUȚ sn. dim. FOC: ațîțase un focușor bunicel ISP..

Ortografice DOOM

focușor s. n., pl. focușoare

focușor s. n., pl. focușoare

focușor s. n., pl. focușoare

Sinonime

FOCUȘOR s. v. foculeț.

FOCUȘOR s. foculeț. (Au făcut un ~.)

FOCȘOR s. v. scânteioară, scânteiuță.

focșor s. v. SCÎNTEIOARĂ. SCÎNTEIUȚĂ.

Intrare: focușor
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • focușor
  • focușorul
  • focușoru‑
plural
  • focușoare
  • focușoarele
genitiv-dativ singular
  • focușor
  • focușorului
plural
  • focușoare
  • focușoarelor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • focșor
  • focșorul
  • focșoru‑
plural
  • focșoare
  • focșoarele
genitiv-dativ singular
  • focșor
  • focșorului
plural
  • focșoare
  • focșoarelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

focușor, focușoaresubstantiv neutru

  • 1. Diminutiv al lui foc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: foculeț
    • format_quote Mi-am făcut un focșor bun. ISPIRESCU, L. 299. DLRLC
    • format_quote Sub poală de codru verde Un focșor abia se vede. HODOȘ, P. P. 201. DLRLC
etimologie:
  • Foc + -ușor. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.