FORMIDABIL, -Ă, formidabili, -e, adj. Care uimește prin însușiri neobișnuite; extraordinar, uluitor, colosal. – Din fr. formidable, lat. formidabilis.

formidabil, ~ă a [At: IBRĂILEANU, SP. CR. 184 / Pl: ~i, ~e / E: fr formidable, lat formidabilis] Care uimește prin trăsături neobișnuite, mai ales prin dimensiuni Si: colosal, extraordinar, uluitor.

*FORMIDABIL adj. Îngrozitor, groaznic, spăimîntător [fr.].

FORMIDABIL, -Ă, formidabili, -e, adj. Care uimește prin însușiri neobișnuite, mai ales prin dimensiuni; extraordinar, uluitor, colosal. – Din fr. formidable, lat. formidabilis.

FORMIDABIL, -Ă, formidabili, -e, adj. Care uimește prin însușiri neobișnuite, mai ales prin dimensiuni; extraordinar, colosal. V. grozav, teribil. Luni și marți a nins cantități formidabile de zăpadă. BOGZA, Ț. 27. Acum nu se mai înaintează. Se așteaptă doar. Este doar o formidabilă înfierbîntare, o pîndă de luptă. SAHIA, N. 44. Prahova... se îndoaie și șuieră ca un șarpe formidabil, sub roțile vagoanelor. VLAHUȚĂ, O. AL. II 32.

FORMIDABIL, -Ă adj. Uimitor, extraordinar; uluitor, colosal. [Cf. fr. formidable, it. formidabile, lat. formidabilis].

FORMIDABIL, -Ă adj. care uimește prin însușiri deosebite; extraordinar; colosal. (< fr. formidable, lat. formidabilis)

FORMIDABIL ~ă (~i, ~e) și adverbial Care uimește prin însușiri sau dimensiuni pozitive neobișnuite; cu calități sau dimensiuni pozitive ieșite din comun; extraordinar. Efect ~. Lovitură ~ă. Carte ~ă. /<fr. formidable, lat. formidabilis

formidabil a. de temut, îngrozitor.

*formidábil, -ă adj. (lat. formidabilis, d. formido, teroare). Foarte de temut, care inspiră groază: un vulcan, un tun formidabil; niște bubuiturĭ formidabile. Adv. Bateriile bubuĭaŭ formidabil.

formidabil adj. m., pl. formidabili; f. formidabilă, pl. formidabile

formidabil adj. m., pl. formidabili; f. formidabilă, pl. formidabile

formidabil adj. m., pl. formidabili; f. sg. formidabilă, pl. formidabile

FORMIDABIL adevărat, bengos, bestial, beton, brici, ca lumea, căcarea lumii, cel mai tare din parcare, crimă, crimă și pedeapsă, criminal, de comă, de milioane, demențial, futere, giopsi, giorno, mambo, marfă, marfă de marfă, mișto, mortal, muc și sfârc, parfum, pe cinste, periculos, prima-ntâi, super, șuncă, teribil, trăsnet, țais, țuț.

FORMIDABIL adj. 1. v. extraordinar. 2. v. cumplit. 3. v. perfect.

FORMIDABIL adj. 1. colosal, enorm, excepțional, extraordinar, fabulos, fantastic, fenomenal, gigantic, grozav, imens, infinit, neauzit, nebun, negrăit, neînchipuit, nemaiauzit, nemaicunoscut, nemaiîntîlnit, nemaipomenit, nemaivăzut, nesfîrșit, nespus, teribil, uimitor, uluitor, unic, uriaș, (livr.) mirabil, (înv.) manin, necrezut, (fig.) piramidal. (A avut din nou un noroc ~.) 2. colosal, cumplit, extraordinar, fenomenal, groaznic, grozav, infernal, înfiorător, îngrozitor, inspăimîntător, năprasnic, strașnic, teribil, (Transilv.) pogan, (fig.) îndrăcit, turbat. (O vijelie ~.) 3. desăvîrșit, excepțional, extraordinar, ideal, magistral, minunat, perfect, splendid, sublim, superb, (înv.) săvîrșit. (O regie, o interpretare ~.)

Formidabil ≠ ordinar