8 definiții pentru fălțuire
Explicative DEX
FĂLȚUIRE s. f. Acțiunea de a fălțui; fălțuit1. – V. fălțui.
FĂLȚUIRE s. f. Acțiunea de a fălțui; fălțuit1. – V. fălțui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
fălțuire sf [At: DDRF / Pl: ~ri / E: fălțui] 1 Prelucrare cu falțul (1) a pieilor tăbăcite. 2 Executare a unui falț (4) unor scânduri, țigle etc. pentru a permite îmbinarea lor. 3 Îmbinare a unor piese de tablă prin falț (5). 4 Îndoire și împăturire a unei coli de hârtie sau a unei tipărituri în vederea manipulării, păstrării sau în vederea broșării ori a legării.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FĂLȚUIRE s. f. Acțiunea de a fălțui. Fălțuirea pieilor se face cu mîna sau cu mașina.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
fălțuire s. f., g.-d. art. fălțuirii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
fălțuire s. f., g.-d. art. fălțuirii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
fălțuire s. f., g.-d. art. fălțuirii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
FĂLȚUIRE s. (TEHN.) fălțuit, lămbuire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
FĂLȚUIRE s. (TEHN.) fălțuit, lămbuire.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
fălțuire, fălțuirisubstantiv feminin
-
- Fălțuirea pieilor se face cu mâna sau cu mașina. DLRLC
-
etimologie:
- fălțui DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.