GRAPTOLIT, graptoliți, s. m. (La pl.) Clasă de animale fosile care trăiau în colonii marine (Graptolithina); (și la sg.) animal din această clasă. – Din fr. graptolite, germ. Graptolithen.

graptolit sm [At: DN² / Pl: ~iți / E: fr graptolite, ger Graptolithen] 1 (Lpl) Clasă de animale fosile de la începutul erei primare, care trăiau în colonii de indivizi care aveau, fiecare, funcții diferite. 2 Individ din clasa graptoliților (1).

GRAPTOLIT, graptoliți, s. m. (La pl.) Clasă de animale fosile care trăiau în colonii de indivizi variați cu funcții diferite; (și la sg.) animal din această clasă. – Din fr. graptolite, germ. Graptolithen.

GRAPTOLIȚI s.m.pl. Clasă de animale nevertebrate fosile, asemănătoare cu meduzele de astăzi, care pluteau liber pe suprafața mărilor siluriene; (la sg. graptolit) animal din această clasă. [< fr. graptolithes, cf. gr. graphein – a scrie, lithos – piatră].

GRAPTOLIȚI s. m. pl. clasă de nevertebrate fosile, asemănătoare cu meduzele de astăzi, care pluteau liber pe suprafața mărilor. (< fr. graptolithes)

graptolit s. m., pl. graptoliți

graptolit s. m., pl. graptoliți

graptolit s. m., pl. graptoliți

GRAPTO- „incrustat, gravat”. ◊ gr. graptos „gravat, sculptat” > fr. grapto-, germ. id., engl. id. > rom. grapto-. □ ~liți (v. -lit₁), s. m. pl., clasă de animale fosile marine și coloniale din încrengătura stomocordatelor, cu o mare răspîndire în rocile din silurian; sin. dendroid.

GRAPTOLÍȚI (< fr. {i}; {s} gr. graptos „sculptat” + lithos „piatră”) s. m. pl. Clasă de animale coloniale marine, cu colonie arborescentă sau lineară, fixate sau planctonice, cu exoschelet chitinos flexibil (Graptolithina); indivizii îndeplineau funcții diferite: plutire, nutriție, reproducere etc. Se fosilizează pe șisturi argiloase sau sub formă de impresiuni lineare centimetrice. Sunt exclusiv paleozoice, cu maxim de dezvoltare în Ordovician.