opțiuni
  • info

13 definiții pentru huruială

din care

Explicative DEX

HURUIALĂ, huruieli, s. f. Huruitură. [Pr.: -ru-ia-] – Hurui + suf. -eală.

HURUIALĂ, huruieli, s. f. Huruitură. [Pr.: -ru-ia-] – Hurui + suf. -eală.

huruială1 sf [At: ARDELEANU, P. 252 / P: ~ru-ia~ / Pl: ~ieli / E: hurui1 + -eală] 1-5 Huruire (1-5). 6 Dărâmare. 7 Multă muncă, făcută în grabă mare. 8 (Îla) ~ de om Om foarte ocupat.

HURUIALĂ, huruieli, s. f. Huruitură. Împrejur era huruială și vuiet. DUMITRIU, B. F. 20.

huruĭálă f., pl. ĭelĭ. Acțiunea de a hurui. Fig. Huruĭala caseĭ, greu caseĭ.

uruială1 sf vz huruială

hurueală f. făină groasă, din grăunțe numai sfărâmate de pietrele morii. V. urlueală.

Ortografice DOOM

huruială s. f., g.-d. art. huruielii; pl. huruieli

huruială s. f., g.-d. art. huruielii; pl. huruieli

huruială s. f., g.-d. art. huruielii; pl. huruieli

huruială

huruială, -ieli.

Sinonime

HURUIALĂ s. v. huruitură.

HURUIALĂ s. duduit, duduitură, durăit, durăitură, duruit, huruit, huruitură, (reg.) durăt, hurduitură, (Mold.) durduit. (~ unui vehicul pe o stradă pietruită.)

Intrare: huruială
huruială substantiv feminin
substantiv feminin (F58)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • huruială
  • huruiala
plural
  • huruieli
  • huruielile
genitiv-dativ singular
  • huruieli
  • huruielii
plural
  • huruieli
  • huruielilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

huruială, huruielisubstantiv feminin

  • 1. Huruitură. DEX '09 DLRLC
    sinonime: huruitură
    • format_quote Împrejur era huruială și vuiet. DUMITRIU, B. F. 20. DLRLC
etimologie:
  • Hurui + -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.