9 definiții pentru incisivitate
Explicative DEX
INCISIVITATE, incisivități, s. f. Însușirea de a fi incisiv2, pătrunzător, tăios, mușcător. – Incisiv + suf. -itate.
incisivitate sf [At: CONTEMP. 1950, nr. 211, 2/5 / Pl: ~tăți / E: incisiv + -itate] (Rar) 1 Putere de a pătrunde fondul problemei. 2-3 Însușire de a fi (foarte sever sau) foarte critic.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INCISIVITATE, incisivități, s. f. (Rar) Însușirea de a fi incisiv2, pătrunzător, tăios, mușcător. – Incisiv + suf. -itate.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
INCISIVITATE s.f. Însușirea a ceea ce este incisiv. [< fr. incissivité].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INCISIVITATE s. f. însușirea a ceea ce este incisiv. (< fr. incissivité)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
incisivitate s. f., g.-d. art. incisivității; pl. incisivități
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
incisivitate s. f., g.-d. art. incisivității; pl. incisivități
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
incisivitate s. f., g.-d. art. incisivității; pl. incisivități
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
INCISIVITATE s. v. sarcasm.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F117) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
incisivitate, incisivitățisubstantiv feminin
etimologie:
- Incisiv + -itate. DEX '98 DEX '09