opțiuni
  • info

17 definiții pentru inevitabil

din care

Explicative DEX

INEVITABIL, -Ă, inevitabili, -e, adj. (Adesea adverbial) Care nu poate fi evitat, care este de neînlăturat, de neocolit; ineluctabil, fatal. – Din fr. inévitable, lat. inevitabilis.

INEVITABIL, -Ă, inevitabili, -e, adj. (Adesea adverbial) Care nu poate fi evitat, care este de neînlăturat, de neocolit; ineluctabil, fatal. – Din fr. inévitable, lat. inevitabilis.

inevitabil, ~ă [At: GHICA, S. 228 / Pl: ~i, ~e / E: fr inévitable, it inevitabile, lat inevitabilis] 1-2 av, a (Într-un mod) care nu se poate evita Si: (liv) ineluctabil (1), neeluctabil. 3 av Neapărat.

INEVITABIL, -Ă, inevitabili, -e, adj. Care nu poate fi evitat, care este de neînlăturat, a cărui apariție sau producere este sigură. În Uniunea Sovietică au fost lichidate cauzele care generează în lumea capitalistă în mod inevitabil războaiele. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 10, 10. Plecarea mea la București este inevitabilă. CAMIL PETRESCU, U. N. 425. ◊ (Adverbial) Un duel însă ar atrage după sine inevitabil divorțul. REBREANU, R. I 230.

INEVITABIL, -Ă adj. De neocolit, de neînlăturat. [Cf. fr. inévitable].

INEVITABIL, -Ă adj. (și adv.) care nu poate fi evitat; de neînlăturat, ineluctabil. (< fr. inévitable, lat. inevitabilis)

INEVITABIL ~ă (~i, ~e) Care nu poate fi evitat, împiedicat; de neocolit. [Sil. in-e-] /<fr. inévitable, lat. inevitabilis

inevitabil a. ce nu se poate evita: moartea este inevitabilă.

*inevitábil, -ă adj. (lat. in-evitabilis). Care nu se poate evita: moartea e inevitabilă. Adv. În mod inevitabil.

*EVITABIL adj. Ce se poate evita, de care te poți feri contr. INEVITABIL [fr.].

Ortografice DOOM

inevitabil1 (desp. i-ne-/in-e-) adj. m., pl. inevitabili; f. inevitabilă, pl. inevitabile

+inevitabil3 (desp. i-ne-/in-e-) s. n., art. inevitabilul

+inevitabil2 (desp. i-ne-/in-e-) adv.

!inevitabil (i-ne-/in-e-) adj. m., pl. inevitabili; f. inevitabilă, pl. inevitabile

inevitabil adj. m. (sil. mf. in-) evitabil

Sinonime

INEVITABIL adj., adv. 1. adj. fatal, (livr.) ineluctabil, (rar) neapărat, neevitabil. (În mod ~ vei ajunge acolo.) 2. adv. fatal, fatalmente, (rar) necesarmente. (~ trebuia să se întâmple.) 3. adj. v. iminent. 4. adj. cert, sigur. (Căderea ~ a cetății.)

INEVITABIL adj., adv. 1. adj. fatal, (rar) neapărat, neevitabil. (În mod ~ vei ajunge acolo.) 2. adv. fatal, fatalmente, (rar) necesarmente. (~ trebuia să se întîmple.) 3. adj. iminent, (livr.) ineluctabil. (Un fenomen ~.) 4. adj. cert, sigur. (Căderea ~ a cetății.)

Antonime

Inevitabil ≠ evitabil

Intrare: inevitabil
inevitabil adjectiv
  • silabație: i-ne-, in-e- info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inevitabil
  • inevitabilul
  • inevitabilu‑
  • inevitabilă
  • inevitabila
plural
  • inevitabili
  • inevitabilii
  • inevitabile
  • inevitabilele
genitiv-dativ singular
  • inevitabil
  • inevitabilului
  • inevitabile
  • inevitabilei
plural
  • inevitabili
  • inevitabililor
  • inevitabile
  • inevitabilelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

inevitabil, inevitabilăadjectiv

  • 1. adesea adverbial Care nu poate fi evitat, care este de neînlăturat, de neocolit. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: fatal ineluctabil antonime: evitabil
    • format_quote În Uniunea Sovietică au fost lichidate cauzele care generează în lumea capitalistă în mod inevitabil războaiele. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 10, 10. DLRLC
    • format_quote Plecarea mea la București este inevitabilă. CAMIL PETRESCU, U. N. 425. DLRLC
    • format_quote Un duel însă ar atrage după sine inevitabil divorțul. REBREANU, R. I 230. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.