10 definiții pentru infatuare
Explicative DEX
INFATUARE, infatuări, s. f. Acțiunea de a (se) infatua; îngâmfare, înfumurare. [Pr.: -tu-a-] – V. infatua.
INFATUARE, infatuări, s. f. Acțiunea de a (se) infatua; îngâmfare, înfumurare. [Pr.: -tu-a-] – V. infatua.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
infatuare sf [At: CONTEMP. 1948, nr. 105, 11/5 / P: ~u-a~ / Pl: ~uări / E: infatua] (Prt) Mulțumire de sine Si: înfumurare, îngâmfare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INFATUARE, infatuări, s. f. (Franțuzism) Încîntare de sine, înfumurare, îngîmfare. – Pronunțat: -tu-a-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INFATUARE s.f. (Rar) Îngîmfare, înfumurare. [< infatua].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
infatuare (desp. -tu-a-) s. f., g.-d. art. infatuării (desp. -tu-ă-); pl. infatuări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
infatuare (-tu-a-) s. f., g.-d. art. infatuării (-tu-ă-); pl. infatuări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
infatuare s. f. (sil. -tu-a-), g.-d. art. infatuării (sil. -tu-ă-); pl. infatuări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
INFATUARE s. v. îngâmfare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
INFATUARE s. aroganță, fală, fudulie, înfumurare, îngîmfare, mîndrie, orgoliu, semeție, trufie, vanitate, (livr.) fatuitate, morgă, prezumție, suficiență, (rar) superbie, țanțoșie, (înv. și pop.) măreție, mărire, (pop. și fam.) ifos, țîfnă, (reg.) făloșenie, făloșie, (înv.) fălnicie, laudă, mărie, mărime, mîndrețe, pohfală, preaînălțare, preaînălțime, semețire, trufă, trufășie, zădărnicie. (~ lui este cu totul nejustificată.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Antonime
Infatuare ≠ modestie
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: -tu-a-re
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
infatuare, infatuărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) infatua. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: înfumurare îngâmfare antonime: modestie
etimologie:
- infatua DEX '09 DEX '98 DN