isoscel a [At: DA ms / Pl: ~e / E: fr isoscèle, lat isosceles] 1 (D. un triunghi) Care are două laturi egale. 2 (D. un trapez) Ale cărui laturi neparalele sunt egale.

ISOSCEL, isoscele, adj. n. (Despre un triunghi) Care are două laturi egale; (despre un trapez) ale cărui laturi neparalele sînt egale.

ISOSCEL adj. (despre triunghiuri) cu două laturi egale; (despre trapeze) cu laturile neparalele congruente. (< fr. isocèle, lat. isosceles)

ISOSCEL ~e adj. 1) (despre triunghiuri) Care are două laturi egale. 2) (despre trapeze) Care are laturile neparalele egale. /<fr. isocèle

isoscel a. Geom. Se zice de un triunghiu care are două laturi egale.

*isoscél, -ă adj. (vgr. isoskelés, d. isos, egal, și skélos, picĭor). Geom. Care are doŭă laturĭ egale: triunghĭ isoscel. – Și izo- (după fr.).

isoscel adj. m. (+ s. n.: triunghi ~), pl. isoscele

isoscel (triunghi ~) adj. m.; pl. f. isoscele

isoscel adj. n., pl. isoscele

isoscel (pr. sce)

isoscel.