JOSEAN, -Ă, joseni, -e, s. m. și f. (Înv. și reg.) Locuitor din Țara de Jos a Moldovei. – Jos + suf. -ean.

josean, ~ă [At: LET. I, 153/20 / V: ~san / Pl: ~eni, ~ene / E: jos + -ean] (Îrg) 1-2 smf, a (Persoană) care locuiește în partea de jos a unui ținut, a unui sat. 3 smf Locuitor al Moldovei de sud. 4 smf (Lpl) Parte de jos a unui sat, a unui ținut. 5 smf (Fig) Om cu o condiție socială modestă. 6 smf Servitor de rang inferior.

JOSEAN, -Ă, joseni, -e, s. m. și f. (Înv. și reg.) Locuitor al Moldovei de sud. – Jos + suf. -ean.

JOSEAN, -Ă, joseni, -e, s. m. și f. (Mold.; învechit) Locuitor al unui ținut care, după o veche împărțire administrativă a Moldovei, se numea Țara de Jos. Zi să vie țara și va dudui muntele de plăieși și se va clăti valea de joseni. DELAVRANCEA, O. II 236. Cînd patria era în primejdie, se ridicau «mazilii» și «breslașii», țăranii, mai cu seamă «josenii» sau cei din Țara de Jos. BĂLCESCU, O. I 121. – Pronunțat: -sean.

joseán, -că s., pl. enĭ, ence. Locuitor din Moldova de jos.

josan, ~ă smf, a vz josean

josean (înv., reg.) adj. m., s. m., pl. joseni; adj. f. joseană, pl. josene

josean (înv., reg.) adj. m., s. m., pl. joseni; adj. f. joseană, pl. josene

josean adj. m., s. m., pl. joseni; f. sg. joseană, pl. josene

josean (josan), – ă, adj. și s.m. și f.(reg.) 1. (om) care locuiește în partea de jos a unui ținut, a unui sat. 2. (locuitor) din Țara de jos. 3. (fig.) (om) de jos, servitor de rând.

joseán, -ă, joseni, -e, (josan), adj., s.m., s.f. Locuitor al ținutului de jos, într-un sat. (Sec. XV). – Din jos + suf. -ean (DEX, MDA).

josean, -ă, joseni, -e, (josan), adj., s.m., s.f. – Locuitor al ținutului de jos, într-un sat. ♦ Atestat sec. XV (Mihăilă, 1974). – Din jos (< lat. pop. deosum, diosum) + suf. -ean (DEX, MDA).