LEȘIOS, -OASĂ, leșioși, -oase, adj. Leșietic. [Pr.: -și-os] – Leșie + suf. -os.

leșios, ~oasă a [At: DDRF / P: ~și-os / Pl: ~oși, ~oase / E: leșie + -os] (Rar) 1 Leșietic (1). 2 (Fig) Mohorât.

LEȘIOS, -OASĂ, leșioși, -oase, adj. (Rar) Leșietic. [Pr.: -și-os] – Leșie + suf. -os.

LEȘIOS, -OASĂ, leșioși, -oase, adj. (Rar) Leșietic, de leșie, sălciu. A ieșit un izvor de apă sărată... În altă parte alt șuvoi de apă leșioasă. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, 11/5. Bătrîna opărea... gogoșile de mătase, în curte într-un cazan de rufe și se răspîndea peste tot un miros leșios de ciorbă ca de raci. CAMIL PETRESCU, O. I 336.

leșios (desp. -și-os) adj. m., pl. leșioși; f. leșioasă, pl. leșioase

leșios (-și-os) adj. m., pl. leșioși; f. leșioasă, pl. leșioase

leșios adj. m. (sil. -și-os), pl. leșioși; f. sg. leșioasă, pl. leșioase

LEȘIOS adj. v. fad.

leșios, -oasă adj. I 1 (despre gust) fad, leșietic, sălciu, searbăd¹, <reg.> lihod, <înv.> sălcios, sălcos. 2 (pop.; mai ales despre apă) v. Sălciu. II fig. (în opoz. cu „senin”; despre cer) acoperit, cenușiu, împâclit, închis, înnegurat, înnorat, întunecat, întunecos, mohorât, neguros, noros, opac², pâclos, plumbuit², plumburiu, urât², <fig.>leșietic, posomorât.

LEȘIOS adj. fad, leșietic, sălciu, searbăd, (înv.) sălcios, sălcos. (Gust ~.)