lucrat², ~ă a [At: DOSOFTEI, V. S. 185/2 / Pl: ~ați, ~e / E: lucra] 1 (D. pământ) Muncit pentru a da roade Si: cultivat. 2 (D. un lucru) Confecționat. 3 (Pex) Efectuat cu mâna Si: brodat, cusut. 4 (Înv) Tradus. 5 Prefăcut dintr-un material brut, în ceva cu altă formă și folositor. 6 Asupra căruia s-a exercitat o influență Si: cultivat. 7 (Înv) Convertit. 8 (Înv) Învestit cu toate formele legale Si: valabil.

lucrat, -ă, lucrați, -te adj. (d. persoane) împotriva căreia a uneltit cineva, care este victima unei intrigi.

LUCRAT adj. v. cultivat.

lucrat², -ă adj. I 1 (despre flanele, rochii, ciorapi etc.) împletit², tricotat². Flaneaua lucrată în ochiuri mari îi vine foarte bine. 2 (despre materiale, materii etc. brute) prelucrat². Are o haină din piele lucrată. 3 (agric.; despre pământ) cultivat, muncit. Pământul lucrat dă roade bogate. 4 (rar; despre obiecte, încăperi etc.) v. Decorat. Gătit². Împodobit. Înfrumusețat. Ornamentat. Ornat. Pavoazat. II fig. (despre lucrări literare, științifice etc.) stilizat, <fig.> cizelat², șlefuit². Studiul lucrat a fost trimis la revistă pentru a fi publicat.

LUCRAT adj. cultivat, muncit. (Pămînt ~.)

Lucrat ≠ nelucrat