lumesc, ~ească a [At: (a. 1617) GCR I, 46/28 / V: (înv) ~măsc, ~mască / Pl: ~ești / E: lume + -esc] 1 Care aparține lumii² (5). 2 Care aparține mediului în care se manifestă viața omenească Si: omenesc, pământesc. 3 Propriu vieții omenești. 4 Profan. 5 (Pop; îla) Cele ~ești În legătură cu viața de pe pământ. 6 (Pop; îal) De mirean. 7 Vesel. 8 Glumeț. 9 De petrecere. 10 (Pop; îs) Boli ~ești Boli venerice.

LUMESC, -EASCĂ, lumești, adj. 1. Care aparține lumii¹, al lumii¹, privitor la lume¹, din lume¹. O astrologie... de origine bizantină bazată pe sistemul care admite Pămîntul de centrul arhitecturii lumești. EMINESCU, N. 45. Nici o putere lumească să te poată învinge cîndva. ȘEZ. III 235. 2. Laic; p. ext. vesel, glumeț. După aceste... cugetări triste, altele mai lumești m-au cuprins. NEGRUZZI, S. I 216. ♦ De dragoste, trupesc. Din dragostea lumească un imperiu se va naște. EMINESCU, O. I 144. Își petrecuse viața în dezmierdări lumești. ODOBESCU, S. III 34.

LUMESC ~ească (~ești) 1) Care ține de lume; propriu lumii. 2) Care desfată simțurile; trupesc; senzual. 3) Care nu ține de biserică; independent de confesiunile religioase; laic; mirean. Poezie ~ească. /lume + suf. ~esc

lumesc a. ce ține de lumea trecătoare și deșartă: 1. profan; 2. frivol.

1) lumésc, -eáscă adj. De lume, de societate, profan: cîntec lumesc. Pămîntesc, trecător, deșert: nu vă lăcomițĭ la averile lumeștĭ! Frivol, ușuratic: purtare prea lumească. Laic, mirenesc (nu monastic): cleru lumesc. Boale lumeștĭ, boale secrete.

lumăsc, ~mască a vz lumesc

lumesc adj. m., f. lumească; pl. m. și f. lumești

lumesc adj. m., f. lumească; pl. m. și f. lumești

lumesc adj. m., f. lumească; pl. m. și f. lumești

LUMESC adj. v. laic.

LUMESC adj. v. veneric.

lumesc, -ească adj. 1 <livr.> mundan. Nicio putere lumească nu-l poate învinge. 2 laic, mirean, pământean, profan, <livr.> mundan, <rar> secular, <înv. și pop.> mirenesc, pământesc, <înv.> lumean, politicesc, temporal². Preotul parohiei are, pe lângă activitățile bisericești, și treburi lumești. 3 carnal, fizic², senzual, sexual, trupesc, <înv.> pielițesc, <fig.> păgân, <fig.; înv.> spurcat². Plăcerile lumești sunt considerate păcat de către biserică. 4 (în opoz. cu „ceresc”, „dumnezeiesc”) pământesc, teluric, terestru, <rar> terian, <fig.; înv.> lutos. Copleșit de grijile lumești, uită adesea de ceea ce este mai important pentru sufletul său. 5 omenesc, pământesc. Rămășițele lui lumești au fost trimise cu avionul în tară.

LUMESC adj. laic, mirean, mirenesc, pămîntean, profan, (rar) secular, (înv. și pop.) pămîntesc, (înv.) politicesc, temporal. (Treburi bisericești și treburi ~.)

lumesc adj. v. VENERIC.

BOALĂ-LUMEASCĂ s. v. boală venerică.

boală-lumească s. v. BOALĂ VENERICĂ.

Lumesc ≠ bisericesc