LUPIN s. m. Gen de plante erbacee din familia leguminoaselor, cu frunze compuse din foliole înguste alungite și cu flori albastre, galbene sau albe, cultivate ca furaj, ca plante ornamentale sau ca îngrășământ verde (Lupinus). – Din fr. lupin.

LUPINUS L., CAFELUȚĂ, fam. Leguminosae. Gen originar din America, cca 100 specii, vivace, anuale, erbacee sau semilemnoase, tufe dese cu tulpini erecte. Flori hermafrodite pe tip 5 (10 stamine diadelfe), dispuse în raceme. Frunze digitate, cele caulinare lung-pețiolate. Fruct, păstaie bivalvulară (Pl. 47, fig. 276).

CAFELUȚE s. pl. (BOT.; Lupinus albus și varius) lupin, (reg.) cafea.

LUPIN s (BOT.; Lupinus albus) cafea, niprală.