13 definiții pentru lăstăriș

din care

Explicative DEX

LĂSTĂRIȘ, lăstărișuri, s. n. Mulțime de lăstari: p. ext. pădurice tânără și deasă. – Lăstar + suf. -iș.

LĂSTĂRIȘ, lăstărișuri, s. n. Mulțime de lăstari: p. ext. pădurice tânără și deasă. – Lăstar + suf. -iș.

lăstăriș sn [At: JIPESCU, ap. DDRF / V: (reg) ~turiș1 / Pl: ~uri / E: lăstar1 + -iș] 1 Mulțime de lăstari1 (1) Si: lăstăret (1). 2 (Pex) Pădure tânără și deasă Si: lăstar1 (5), lăstăret (2). 3 (Fig) Desiș. 4 (Fig) Urmaș.

LĂSTĂRIȘ, lăstărișuri, s. n. Mulțime de lăstari, pădurice tînără, măruntă și deasă. Lăstărișul tînăr a izbucnit și se înalță tot mai triumfător, mînat de puterea pămîntului. STANCU, U.R.S.S. 106. Oamenii s-au risipit în cîmp și-n niște lăstărișuri. SADOVEANU, P. M. 40. A ochit niște lăstărișuri într-o margine de hat și... și-a făcut culcuș moale pe iarbă. POPA, V. 181.

LĂSTĂRIȘ ~uri n. 1) Desiș de lăstari. 2) Pădurice tânără crescută pe locul unde a fost tăiată o pădure. /lăstar + suf. ~iș

lăsturiș1 sn vz lăstăriș

vlăstăret sn [At: TDRG / Pl: ~uri / E: vlăstar + -et] (Rar) 1-2 Vlăstăriș (1-2).

vlăstărét și vlăstăríș n., pl. urĭ (d. vlăstar). Totalitatea vlăstarilor. Pădure tînără. – Și lăst-.

Ortografice DOOM

lăstăriș s. n., pl. lăstărișuri

lăstăriș s. n., pl. lăstărișuri

lăstăriș s. n., pl. lăstărișuri

Sinonime

LĂSTĂRIȘ s. (BOT.) mladă, (rar) lăstăret, (reg.) târșar. (A trecut printr-un ~.)

lăstăriș s.n. (bot.; adesea urmat de determ. introduse prin prep. „de”, care arată felul) crâng, desiș, hățiș, mladă, stufăriș2, tufărie, tufăriș, tufiș, <rar> lăstăret, nuieliș, perdea, stuf, tufărime, <pop.> arin, bunget, desime, <înv. și reg.> zbeg, <reg.> buhaș, ciritel, hațeg, hăciugă, hălăciugă, hâns, huceag, huci1, nuielărie, păhui1, rediu, strufină, târș, târșar, tufar, țuhă, <înv.> desie. Dintr-un lăstăriș sare o căprioară.

LĂSTĂRIȘ s. (BOT.) mladă, (rar) lăstăret, (reg.) tîrșar. (A trecut printr-un ~.)

Intrare: lăstăriș
lăstăriș substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lăstăriș
  • lăstărișul
  • lăstărișu‑
plural
  • lăstărișuri
  • lăstărișurile
genitiv-dativ singular
  • lăstăriș
  • lăstărișului
plural
  • lăstărișuri
  • lăstărișurilor
vocativ singular
plural
lăsturiș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

lăstăriș, lăstărișurisubstantiv neutru

  • 1. Mulțime de lăstari: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Lăstărișul tînăr a izbucnit și se înalță tot mai triumfător, mînat de puterea pămîntului. STANCU, U.R.S.S. 106. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Pădurice tânără și deasă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Oamenii s-au risipit în cîmp și-n niște lăstărișuri. SADOVEANU, P. M. 40. DLRLC
      • format_quote A ochit niște lăstărișuri într-o margine de hat și... și-a făcut culcuș moale pe iarbă. POPA, V. 181. DLRLC
etimologie:
  • Lăstar + -iș. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.