opțiuni
  • info

7 definiții pentru mandrin

Explicative DEX

MANDRIN, mandrine, s. n. (Tehn.) Dorn.

MANDRIN s.n. 1. Piesă ascuțită folosită la găurirea tablei metalice; dorn, priboi. ♦ Unealtă pentru lărgirea sau formarea găurilor din piese tubulare sau inelare. ♦ Dispozitiv pentru fixarea pieselor de prelucrat sau a uneltelor. 2. Sîrmă care se așază înăuntrul instrumentelor găunoase (ace, trocare etc.) pentru a împiedica astuparea lor. [Pl. -ne, -nuri, var. mandrină s.f. / < fr. mandrin].

MANDRIN s. n. 1. piesă ascuțită folosită la găurirea tablei metalice; dorn, priboi. ◊ unealtă calibrată pentru lărgirea sau formarea găurilor din piese tubulare sau inelare. 2. sârmă care se așază înăuntrul instrumentelor găunoase (ace, trocare etc.) pentru a împiedica astuparea lor. (< fr. mandrin)

MANDRINĂ s.f. v. mandrin.

Ortografice DOOM

mandrin (dispozitiv pentru lărgit tuburi) s. n., pl. mandrine

mandrin (dorn) s. n., pl. mandrine

mandrin (dorn) s. n., pl. mandrine

Intrare: mandrin
mandrin1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mandrin
  • mandrinul
  • mandrinu‑
plural
  • mandrine
  • mandrinele
genitiv-dativ singular
  • mandrin
  • mandrinului
plural
  • mandrine
  • mandrinelor
vocativ singular —
plural —
mandrin2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mandrin
  • mandrinul
  • mandrinu‑
plural
  • mandrinuri
  • mandrinurile
genitiv-dativ singular
  • mandrin
  • mandrinului
plural
  • mandrinuri
  • mandrinurilor
vocativ singular —
plural —
mandrină substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mandrină
  • mandrina
plural
  • mandrine
  • mandrinele
genitiv-dativ singular
  • mandrine
  • mandrinei
plural
  • mandrine
  • mandrinelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mandrin, mandrinesubstantiv neutru

  • 1. tehnică Piesă ascuțită folosită la găurirea tablei metalice. DLRLC DN
    sinonime: dorn priboi
    • 1.1. Unealtă pentru lărgirea sau formarea găurilor din piese tubulare sau inelare. DN
    • 1.2. Dispozitiv pentru fixarea pieselor de prelucrat sau a uneltelor. DN
  • 2. Sârmă care se așază înăuntrul instrumentelor găunoase (ace, trocare etc.) pentru a împiedica astuparea lor. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.