opțiuni
  • info

11 definiții pentru meiște

din care

Explicative DEX

MEIȘTE, meiști, s. f. Teren cultivat cu mei; mei (2). – Mei + suf. -iște.

meiște sf [At: ANON. CAR. / A și: (rar) meiște / Pl: ~ti / E: mei + -iște] Loc, câmp care este sau a fost semănat cu mei Si: (reg) mălăiște.

MEIȘTE s. f. Teren cultivat cu mei; mei (2). – Mei + suf. -iște.

MEIȘTE, meiști, s. f. (Rar) Suprafață de teren cultivată cu mei.

MEIȘTE ~i f. Teren cultivat cu mei. /mei + suf. ~iște

Ortografice DOOM

meiște (desp. me-iș-) s. f., g.-d. art. meiștii; pl. meiști

meiște (me-iș-) s. f., g.-d. art. meiștii; pl. meiști

meiște s. f. (sil. me-iș-), g.-d. art. meiștii; pl. meiști

Sinonime

MEIȘTE s. (reg.) mălăiște, (Mold., Transilv. și Maram.) mălaie (pl.). (Lanul de mei se cheamă ~.)

MEIȘTE s. (reg.) mălăiște, (Mold., Transilv. și Maram.) mălaie (pl.). (Lanul de mei se cheamă ~.)

Tezaur

MÉIȘTE s. f. Loc, cîmp care este sau a fost semănat cu mei; (regional) mălăiște. Cf. ANON. CAR., PONTBRIANT, D., COSTINESCU, LM, BARCIANU, ALEXI, W., PHILIPPIDE, P. 152, H II 117. - Accentuat și: (rar) meiște. – Pl.: meiști. - Mei @+ suf. -iște.

Intrare: meiște
  • silabație: me-iș-te info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • meiște
  • meiștea
plural
  • meiști
  • meiștile
genitiv-dativ singular
  • meiști
  • meiștii
plural
  • meiști
  • meiștilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

meiște, meiștisubstantiv feminin

  • 1. Teren cultivat cu mei; mei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: mei
etimologie:
  • Mei + -iște. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.