multilateralitate sf [At: STUDII, I, nr. 3, 9 / E: multilateral + -itate] 1 Orientare în mai multe direcții. 2 Desfășurare pe mai multe planuri. 3 Stare, condiție, însușire a ceea ce este multilateral.

MULTILATERALITATE s. f. (Rar) Faptul de a fi multilateral. Realismul socialist cere cea mai largă și mai deplină dezvăluire a frumosului în toată multilateralitatea vieții spirituale a omului. V. ROM. mai 1953, 197.

MULTILATERALITATE s.f. (Rar) Faptul de a fi multilateral. [Cf. it. multilateralità].

MULTILATERALITATE s. f. faptul, însușirea de a fi multilateral. (< fr. multilateralité)

multilateralitate s. f. Caracterul a ceea ce este multilateral ◊ „Multilateralitate” Sc. 1 X 66 p. 1; v. și autoeduca (din multilateral + -itate; cf. fr. multilateralité, it. multilateralità; DMN 1968; DEX, DN3)

MULTILATERALITATE f. Caracter multilateral. /multilateral + suf. ~itate

multilateralitate s. f., g.-d. art. multilateralității

multilateralitate s. f., g.-d. art. multilateralității

multilateralitate s. f., g.-d. art. multilateralității

MULTILATERALITATE s. 1. v. complexitate. 2. v. diversitate.

MULTILATERALITATE s. 1. complexitate, plurivalență, polivalență. (~ unui fenomen.) 2. diversitate, felurime, multiplicitate, pluralitate, variație, varietate. (O ~ de aspecte.)

MULTILATERALITATE s. f. Faptul de a fi multilateral; starea, condiția, însușirea a ceea ce este multilateral. Este caracteristică de asemenea extraordinara multilateralitate a gîndirii creatoare. STUDII, I, nr. 3, 9. A găsit forme juste pentru multilateralitatea personajului. CONTEMP. 1951, nr. 224, 2/6. – Multilateral + suf. -itate.