multiplicitate sfs [At: NEGULICI / E: fr multiplicité] 1 Număr sau cantitate mare Vz mulțime. 2 Cantitate mare de elemente diverse Si: diversitate, pluralitate. 3 (Mat) Număr care arată de câte ori o soluție satisface o anumită ecuație.

MULTIPLICITATE s. f. Faptul de a fi în număr mare; mulțime.

MULTIPLICITATE s.f. 1. Faptul de a fi multiplu; număr considerabil, mulțime. 2. (Mat.) Faptul că o soluție a unei ecuații este multiplă. ♦ Număr care arată de cîte ori o soluție satisface o anumită ecuație. [Cf. fr. multiplicité, lat. multiplicitas].

MULTIPLICITATE s. f. 1. faptul de a fi multiplu; pluralitate. 2. (mat.) faptul că o soluție a unei ecuații este multiplă. ◊ număr care arată de câte ori o soluție satisface o anumită ecuație. (< fr. multiplicité, lat. multiplicitas)

MULTIPLICITATE f. 1) rar Număr considerabil; pluralitate. 2) mat. Număr care arată de câte ori o soluție satisface o anumită ecuație. /<fr. multiplicité, lat. multiplicitas, ~atis

multiplicitate f. număr considerabil și indefinit.

*multiplicitáte f. (lat. multiplicitas, -átis). Mare număr: multiplicitatea formelor cristalelor, a legilor.

multiplicitate (desp. -ti-pli-) s. f., g.-d. art. multiplicității

multiplicitate (-ti-pli-) s. f., g.-d. art. multiplicității

multiplicitate s. f. (sil. -pli-), g.-d. art. multiplicității

MULTIPLICITATE s. v. diversitate.

MULTIPLICITATE s. diversitate, felurime, multilateralitate, pluralitate, variație, varietate. (O ~ de aspecte.)

MULTIPLICITATE s. f. Faptul de a fi multiplu (II); număr sau cantitate mare, diversă. V. multitudine. Cf. negulici, pontbriant, d., costinescu. în chiar această multiplicitate și divergență de interese sta putința liberei noastre dezvoltări. MAIORESCU, D. I, 11. Cititorul n-are mijlocul de a restabili singur textul, în cazuri de multiplicitate. BUL. COM. IST. I, 40. Bogăția și multiplicitatea de tipuri, din toate straturile societății. PERPESSICIUS, M. III, 44. Arătând prin patru în mod precis numărul, nu mai e . . . nevoie să indic multiplicitatea și prin desinențe. PU;CARIU, L. R. I, 148. Într-un domeniu așa de variat și de difuz . . . multiplicitatea părerilor și contradicția între ele e firească. RALEA, S. T. II, 29, cf. I, 97. – Din fr. multiplicité.