10 definiții pentru muncușoară
Explicative DEX
MUNCUȘOARĂ, muncușoare, s. f. (Pop.) Munculiță. – Muncă + suf. -ușoară.
muncușoară sf [At: DUNĂREANU, CH. 71 / E: muncă + -ușoară] 1-14 (Fam; șhp) Munculiță (1-14).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MUNCUȘOARĂ, muncușoare, s. f. Munculiță. – Muncă + suf. -ușoară.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
MUNCUȘOARĂ s. f. Munculiță. N-au preț nici ouăle, nici puii, păcat de muncușoara mea! DUNĂREANU, N. 20.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
muncușoară (pop.) s. f., g.-d. art. muncușoarei
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
muncușoară (pop.) s. f., g.-d. art. muncușoarei
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
muncușoară s. f., g.-d. art. muncușoarei
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
MUNCUȘOARĂ s. v. munculiță.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MUNCUȘOARĂ s. munculiță.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Tezaur
MUNCUȘOARĂ s. f. (Familiar) Munculiță. Păcat de muncușoara mea ! DUNĂREANU, CH. 71. E în stare să ne otrăvească pe toți, ca doar or rămânea. . . în muncușoara mea de douăzeci de ani. ap. TDRG. Seara vii făr' de curea; Cum n-oiu fi strașnică, rea, Pentru muncușoara mea ? MARIAN, SA. 4. – Muncă + suf. -ușoară.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
muncușoară, muncușoaresubstantiv feminin
- 1. Munculiță. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: munculiță
- N-au preț nici ouăle, nici puii, păcat de muncușoara mea! DUNĂREANU, N. 20. DLRLC
-
etimologie:
- Muncă + -ușoară. DEX '98 DEX '09