opțiuni
  • info

10 definiții pentru mânzișor

Explicative DEX

MÂNZIȘOR, -OARĂ, mânzișori, -oare, s. m. și f. Diminutiv al lui mânz; mânzuleț, mânzac. – Mânz + suf. -ișor.

mânzișor sm [At: CORESI, EV. 103 / Pl: ~i / E: mânz + -ișor] 1-10 (Șhp) Mânz (1-2, 11-14) (mic) Si: (reg) mânzuc (1-10), mânzuleț (1-10), mânzuț (1-10), mânzușor (1-10). 11 (Înv) Pui de măgăriță.

MÂNZIȘOR, mânzișori, s. m. Diminutiv al lui mânz; mânzuleț, mânzuc. – Mânz + suf. -ișor.

MÎNZIȘOR, minzișori, s. m. Diminutiv al lui mînz.

Ortografice DOOM

mânzișor s. m., pl. mânzișori

mânzișor s. m., pl. mânzișori

mânzișor s. m., pl. mânzișori

Sinonime

MÂNZIȘOR s. (ZOOL.) mânzuleț, (reg.) mânzuc, mânzușor, mânzuț.

MÎNZIȘOR s. (ZOOL.) mînzuleț, (reg.) mînzuc, mînzușor, mînzuț.

Tezaur

MÎNZIȘOR s. m. Diminutiv al lui m î n z (1); (regional) mînzuc, mînzuleț, mînzuț, mînzușor. Cf. DDRF, TDRG, MARIAN, Com. din MARGINEA-RĂDĂUȚI, ALR I 1 106/582, 1 107/385, 582. ♦ (Învechit) Pui de măgăriță. Iată împăratul tău vine, șade spre mînzișor de asin. CORESI, EV. 103, cf. GCR I, 36/5. - Pl.: mînzișori. – Mînz + suf. -ișor.

Intrare: mânzișor
mânzișor substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mânzișor
  • mânzișorul
  • mânzișoru‑
plural
  • mânzișori
  • mânzișorii
genitiv-dativ singular
  • mânzișor
  • mânzișorului
plural
  • mânzișori
  • mânzișorilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mânzișor, mânzișorisubstantiv masculin
mânzișoară, mânzișoaresubstantiv feminin

etimologie:
  • Mânz + -ișor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.