10 definiții pentru mărginuță

Explicative DEX

MĂRGINUȚĂ, mărginuțe, s. f. (Rar) Diminutiv al lui margine; mărgioară. – Margine + suf. -uță.

mărginuță sf [At: LB / Pl: ~țe / E: margine + -uță] 1-2 (Șhp) Margine (1) (mică) Si: mărgioară (1-2).

MĂRGINUȚĂ, mărginuțe, s. f. Diminutiv al lui margine; mărgioară. – Margine + suf. -uță.

MĂRGINUȚĂ, mărginuțe, s. f. (Rar) Diminutiv al lui margine. Li se vede numai cîte o mărginuță ceva mai groasă decît o muche de cuțit. SEVASTOS, N. 153.

Ortografice DOOM

mărginuță (rar) s. f., g.-d. art. mărginuței; pl. mărginuțe

mărginuță (rar) s. f., g.-d. art. mărginuței; pl. mărginuțe

mărginuță s. f., g.-d. art. mărginuței; pl. mărginuțe

Sinonime

MĂRGINUȚĂ s. (reg.) mărgioară.

MĂRGINUȚĂ s. (reg.) mărgioară.

Tezaur

MĂRGINUȚĂ s. f. Diminutiv (hipocoristic) al lui m a r g i n e; mărgioară. Cf. LB. [Banilor] li se vede numai cîte o mărginuță ceva mai groasă decît o muche de cuțit. SEVASTOS, N. 153. Mărjinuța talgirului. Com. din MARGINEA-RĂDĂUȚI. O lăsat o mărjinuță ș-apîi o făcut găureli. ib. - Pl.: mărginuțe.Margine + suf. -uță.

Intrare: mărginuță
mărginuță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mărginuță
  • mărginuța
plural
  • mărginuțe
  • mărginuțele
genitiv-dativ singular
  • mărginuțe
  • mărginuței
plural
  • mărginuțe
  • mărginuțelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mărginuță, mărginuțesubstantiv feminin

  • 1. rar Diminutiv al lui margine. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: mărgioară
    • format_quote Li se vede numai cîte o mărginuță ceva mai groasă decît o muche de cuțit. SEVASTOS, N. 153. DLRLC
etimologie:
  • Margine + -uță. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.