opțiuni
  • info

10 definiții pentru mărgărităraș

Explicative DEX

MĂRGĂRITĂRAȘ, mărgăritărașe, s. n. (Rar) Mărgăritărel (1). – Mărgăritar + suf. -aș.

mărgărităraș sn [At: CONACHI, P. 192 / Pl: ~e / E: mărgăritar + -aș] 1-4 (Rar; șhp) Mărgăritar (1, 8) (mic) Si: mărgăritărel (1-4).

MĂRGĂRITĂRAȘ, mărgăritărașe, s. n. Mărgăritărel (1). – Mărgăritar + suf. -aș.

MĂRGĂRITĂRAȘ, mărgăritărașe, s. n. Diminutiv al lui mărgăritar (1). Veriguța... cu trei mărgăritărașe. CONACHI, P. 192.

Ortografice DOOM

mărgărităraș (perlă) (rar) s. n., pl. mărgăritărașe

mărgărităraș (rar) s. n., pl. mărgăritărașe

mărgărităraș s. n., pl. mărgăritărașe

Sinonime

MĂRGĂRITĂRAȘ s. mărgăritărel.

MĂRGĂRITĂRAȘ s. mărgăritărel.

Tezaur

MĂRGĂRITĂRÁȘ s: n. (Rar) Diminutiv (hipocoristic) al lui m ă r g ă r i t a r (I 1). Veriguța ce mi-ai dat-o cu trei mărgăritărașe, Însemnează: duhul, nurii și o vorbă drăgălașă. CONACHI, P. 192. - Pl.: mărgăritărașe. – Mărgăritar + suf. -aș.

Intrare: mărgărităraș
mărgărităraș substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mărgărităraș
  • mărgăritărașul
  • mărgăritărașu‑
plural
  • mărgăritărașe
  • mărgăritărașele
genitiv-dativ singular
  • mărgărităraș
  • mărgăritărașului
plural
  • mărgăritărașe
  • mărgăritărașelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mărgărităraș, mărgăritărașesubstantiv neutru

etimologie:
  • Mărgăritar + -aș. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.