neguțătoresc, ~ească a [At: (sec. XVIII), ap. DDRF / V: (înv) ~goțăto~, ~goțito~, ~guțito~ / Pl: ~ești / E: neguțător + -esc] (Înv) 1-8 Negustoresc (1-8).

negoțătoresc, ~ească a vz neguțătoresc

negoțitoresc, ~ească a vz neguțătoresc

neguțitoresc, ~ească a vz neguțătoresc

NEGUSTORESC, †NEGUȚĂTORESC adj. ⚚ De negustor, privitor la negoț, comercial: s’a hotărît ca de-acum înainte să aibă a face mai mult cu parte negustorească (CRG.).