opțiuni
  • info

8 definiții pentru neprecurmat

Explicative DEX

NEPRECURMAT, -Ă, neprecurmați, -te, adj. (Înv.; adesea adverbial) Neîncetat, neîntrerupt, continuu, permanent. – Pref. ne- + precurmat.

neprecurmat, ~ă [At: (a. 1832) DOC. EC. 508 / Pl: ~ați, ~e / E: ne- + precurmat] (Înv) 1 a Fără rezerve. 2 a Continuu. 3 av Permanent.

NEPRECURMAT, -Ă, neprecurmați, -te, adj. (Înv.; adesea adverbial) Neîncetat, neîntrerupt, continuu, permanent. – Ne- + precurmat.

Ortografice DOOM

neprecurmat (înv.) (desp. ne-pre-) adj. m., pl. neprecurmați; f. neprecurmată, pl. neprecurmate

neprecurmat (înv.) (ne-pre-) adj. m., pl. neprecurmați; f. neprecurmată, pl. neprecurmate

neprecurmat adj. m. (sil. -pre-), pl. neprecurmați; f. sg. neprecurmată, pl. neprecurmate

Sinonime

NEPRECURMAT adj. v. continuu, etern, necontenit, necurmat, neîncetat, neîntrerupt, nesfârșit, permanent, perpetuu, veșnic.

neprecurmat adj. v. CONTINUU. ETERN. NECONTENIT. NECURMAT. NEÎNCETAT. NEÎNTRERUPT. NESFÎRȘIT. PERMANENT. PERPETUU. VEȘNIC.

Intrare: neprecurmat
neprecurmat adjectiv
  • silabație: ne-pre- info
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • neprecurmat
  • neprecurmatul
  • neprecurmatu‑
  • neprecurmată
  • neprecurmata
plural
  • neprecurmați
  • neprecurmații
  • neprecurmate
  • neprecurmatele
genitiv-dativ singular
  • neprecurmat
  • neprecurmatului
  • neprecurmate
  • neprecurmatei
plural
  • neprecurmați
  • neprecurmaților
  • neprecurmate
  • neprecurmatelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

neprecurmat, neprecurmatăadjectiv

etimologie:
  • ne- + precurmat. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.