NICIODATĂ adv. În niciun moment, în nicio împrejurare, cu niciun (alt) prilej; nicicând, niciodinioară. ◊ Ca niciodată = așa cum nu s-a mai întâmplat vreodată. [Pr.: nici-o-] – Nici + odată.

niciodată av [At: VARLAAM, C. 385 / S și: nici odată și nici o dată / V: (înv) niceo~ / E: nici¹ + o + dată] 1 În nici un moment Si: nicicând (1), (înv) niciodinioară (1). 2 În nici o împrejurare Si: nicicând (2), (înv) niciodinioară (2). 3 Cu nici un prilej Si: nicicând (3), (înv) nicioadinioară (3). 4 (Îe) A fost (odată) ca ~ Formulă folosită la începutul basmelor, pentru a arăta că acțiunea se petrece într-un timp foarte îndepărtat, nedeterminat. 5 (Ca răspuns la o întrebare) Categoric nu. 6 (Îlav) Ca ~ Așa cum nu s-a mai întâmplat vreodată.

NICIODATĂ adv. În nici un moment, în nici o împrejurare, cu nici un (alt) prilej; nicicând, niciodinioară. ◊ Ca niciodată = așa cum nu s-a mai întâmplat vreodată. [Pr.: nici-o-] – Nici + odată.

NICIODATĂ adv. (Negație temporală absolută; în propoziții negative) În nici un moment, în nici o împrejurare, nicicînd. S-a jurat pe părul său că nu mi-a spăria copilașii niciodată. CREANGĂ, P. 28. Dară pe calea ce-ai deschis N-oi merge niciodată! EMINESCU, O. I 172. Veveriță îmi este vechi dușman, dar încai niciodată nu s-a ascuns. NEGRUZZI, S. I 141. ◊ (Învechit și popular, fără negație) Eu niciodată voi be. DRĂGHICI, R. 29. ◊ Expr. Ca niciodată = așa cum nu s-a mai întîmplat altă dată. Grigore, ca niciodată, răspunse. REBREANU, R. I 250. A fost odată ca niciodată; că de n-ar fi nu s-ar mai povesti. ISPIRESCU, L. 1. A fost odată ca-n povești, A fost ca niciodată Din rude mari împărătești, O prea frumoasă fată. EMINESCU, O. I 167.

NICIODATĂ adv. 1) Nici într-un timp; nicicând. 2) În nici o împrejurare; în nici un caz. * A fost odată ca ~ formulă stereotipă folosită la începutul poveștilor. 3) Pentru nimic în lume; cu nici un preț. /nici + odată

niciodată adv. în nici într’un timp. [Lit. niciuna (singură) dată].

niceodată av vz niciodată

nicĭ-odátă adv. În nicĭ un timp. Nicĭ odată, nicĭ o singură dată (de ex., n’a nemerit).

niciodată (în niciun moment) (desp. ni-cio-/nici-o-) adv. (~ n-a cântat mai bine.)

!niciodată (în nici un moment) (ni-cio-/nici-o-) adv. (~ n-a cântat mai bine)

niciodată (în nici un moment) adv. (sil. mf. nici-)

niciodată

niciodată.

!nici o dată conjcț. + num. (nu a mâncat azi ~, nici de mai multe ori)

!nici odată (nici cândva) conjcț. + adv. (nu l-am crezut ~, nu-l cred nici astăzi)

nici o dată adv. + num.

nici odată adv. + adv. (nu l-am crezut nici odată, nu-l cred nici astăzi)

ANTHROPOS ON TUT ISTHI KAI MEMNES AEI (Aυθρωποζ ων τοντ ϰχι μέμνηζ ἀει) (gr.) nu uita niciodată că ești om! – Maximă aparținând poetului grec Philemon. Constituie un apel pentru păstrarea unei condiții umane superioare în orice împrejurare.

HAST DU DIE SORGE NIE GEKANNT? (germ.) n-ai cunoscut grija niciodată? – Goethe, „Faust”, II, 5. Grija, înfățișată sub chipul unei bătrâne, îi arată lui Faust că este omniprezentă, nimeni neputându-se feri de ea.

IBIS REDIBIS NUNQUAM IN BELLO PERIBIS (lat.) te vei duce, te vei întoarce niciodată nu vei pieri în război - Exemplu tipic de oracol ambiguu unde sensul depinde de intonație, respectiv de punctuație: „te vei duce, te vei întoarce, niciodată (nu) vei pieri în război” sau „te vei duce, te vei întoarce niciodată (nu), vei pieri în război”.

LES ABSENTS ONT TOUJOURS TORT (fr.) cei absenți nu au niciodată dreptate – Interesele celor care nu sunt de față sunt sacrificate.

POTIUS SERO QUAM NUNQUAM (lat.) mai bine mai târziu decât niciodată – Titus Livius, „Ab Urbe condita”, 4, 2, 11.

NICIODATĂ altă dată, când mi-o crește păr în palmă, când o face plopul pere și răchita micșunele, când o face spânul barbă, când o zbura porcul, joi după Paști, la anul, când o făta bostanul, la paștele cailor, la sfântu’ așteaptă, mâine (cu țidulă).

NICIODATĂ adv. v. nicicând.

NICIODATĂ adv. nicicînd, (Transilv. și Maram.) șohan, șohănit, (înv.) niciodinioară. (N-a fost ~ atît de frumoasă.)

Niciodată ≠ întotdeauna, oricând, pururea

Einmal ist keinmal (germ. „O dată e ca niciodată”), cunoscut proverb care susține că ceea ce se întîmplă o singură dată nu trebuie considerat ca un obicei. Francezii au adoptat chiar această formă în zicala lor: Une fois nest pas coutume. „O dată nu înseamnă deprindere”. FOL.

Nenorocirea regilor e că nu vor să audă niciodată adevărul – Aceste vorbe ajunse vestite (mai mult datorită curajului de a fi fost servite chiar regelui în obraz) au fost spuse lui Frederic Wilhelm al IV-lea, regele Prusiei, în ziua de 2 noiembrie a anului revoluționar 1848 de către un simplu deputat: J. Jacoby (1805-1877), care făcea parte din delegația parlamentară ce se prezentase la palat în audiență. „Das ist das Unglück der Könige, daß sie die Wahrheit nie hören wollen”. Regăsim ideea în cunoscutul vers al lui Al. Vlahuță: „Minciuna stă cu regele la masă”, din poezia „1907” (vezi loc. cit.). IST.

Nu uita niciodată că ești om! (grec. Μην ξεχνάτε ποτέ ότι είστε άνθρωποι.) – Aceste cuvinte grave și serioase aparțin unui om de haz: poetul grec Philemon care a rămas vestit, nu atît prin cele 80 de piese comice, cît prin epilogul său tragicomic: a încetat din viață în urma unui acces de rîs, la vîrsta de 97 de ani. În unul din puținele fragmente răzlețe ce s-au păstrat din lucrările sale, se găsește și înțeleapta cugetare de mai sus care desigur îi conferă dreptul la atenția posterității nu numai într-un dicționar de citate celebre. Ea constituie un foarte vechi elogiu adresat ființei superioare care e omul, dar în același timp poate fi și un foarte actual memento pentru a păzi marile virtuți umane: rațiunea, morala, iubirea – într-un cuvînt: omenia! LIT.

O nenorocire nu vine niciodată singură – e traducerea cunoscutei zicale franceze: un malheur ne vient jamais seul. Dar francezii au tradus-o liber după versiunea latină: abyssus abyssum invocat („abisul cheamă alt abis”), cu alte cuvinte: o dată pornit pe o prăpastie, mergi dintr-o prăpastie în alta. Acesta e versetul 8 din psalmul XLI al regelui David, verset care, în traducerea lui Gala Galaction, sună astfel: „O vîltoare cheamă pe cealaltă în vijelia cataractelor sale…” Din traducere în traducere, ca din prăpastie în prăpastie, sensul inițial s-a dus de-a rostogolul, și cu vremea, vorbele acestea au ajuns să fie rostite, de obicei cu resemnare dar nu fără amărăciune, spre a marca un lanț de neplăceri, de eșecuri. BIB.

On n’est jamais si bien servi que par soi-même (fr. „Niciodată nu ești mai bine servit decît de tine însuți”) – replică din comedia Brueys et Palaprat (scena 2) de Charles-Guillaume Étienne. E echivalentul cult al unor zicale populare, ca: „Ce nu-ți faci singur, nu-ți face nimeni”, sau „Lupul cu slugi rămîne flămînd”.