opțiuni
  • info

7 definiții pentru nădrăgel

Explicative DEX

NĂDRĂGEL, nădrăgei, s. m. (Pop.) Diminutiv al lui nădrag. – Nădrag + suf. -el.

NĂDRĂGEL, nădrăgei, s. m. (Pop.) Diminutiv al lui nădrag. – Nădrag + suf. -el.

nădrăgel sm [At: ANON. CAR / Pl: ~ei / E: nădrag + -el] 1-4 (Pop; mpl; șhp) Nădrag (1-2) (mic).

NĂDRĂGEI s. m. pl. Diminutiv al lui nădragi. Să-mi fac niște nădrăgei, Tocmai ca frunza de tei. ANT. LIT. POP. I 74.

Ortografice DOOM

nădrăgel (pop.) (desp. nă-dră-) s. m., pl. nădrăgei, art. nădrăgeii

nădrăgel (pop.) (nă-dră-) s. m., pl. nădrăgei, art. nădrăgeii

nădrăgel s. m. (sil. -dră-), pl. nădrăgei, art. nădrăgeii

Tezaur

NĂDRĂGEL s. m. (Popular; de obicei la pl. cu valoare de sg.) Diminutiv al lui nădrag (1); (în dicționarele din secolul trecut) nădrăguț. Cf. anon. car., polizu, lm, ddrf, barcianu, alexi, w. Mai fă-mi, maică, nădrăgei, Maică, ca frunza de tei. bibicescu, p. p. 161, cf. ant. Lit. pop. i, 74. – Pl.: nădrăgei. – Nădrag + suf. -el.

Intrare: nădrăgel
nădrăgel substantiv masculin
  • silabație: nă-dră-gel info
substantiv masculin (M12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nădrăgel
  • nădrăgelul
  • nădrăgelu‑
plural
  • nădrăgei
  • nădrăgeii
genitiv-dativ singular
  • nădrăgel
  • nădrăgelului
plural
  • nădrăgei
  • nădrăgeilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

nădrăgel, nădrăgeisubstantiv masculin

  • 1. popular Diminutiv al lui nădrag. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Să-mi fac niște nădrăgei, Tocmai ca frunza de tei. ANT. LIT. POP. I 74. DLRLC
etimologie:
  • Nădrag + -el. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.