10 definiții pentru nărăvie

Explicative DEX

NĂRĂVIE, nărăvii, s. f. (Reg.) Nărav (1). – Nărav + suf. -ie.

NĂRĂVIE, nărăvii, s. f. (Reg.) Nărav (1). – Nărav + suf. -ie.

nărăvie sf [At: PĂSCULESCU, L. P. 259 / Pl: ~ii / E: nărav + -ie] (Reg) 1 Viciu. 2 Patimă.

NĂRĂVIE, nărăvii, s. f. (Rar) Nărav (1). Tu cu nărăvia ta O să dai, mări, de belea. PĂSCULESCU, L. P. 259.

Ortografice DOOM

nărăvie (reg.) s. f., art. nărăvia, g.-d. art. nărăviei; pl. nărăvii, art. nărăviile (desp. -vi-i-)

nărăvie (reg.) s. f., art. nărăvia, g.-d. art. nărăviei; pl. nărăvii, art. nărăviile

nărăvie s. f., art. nărăvia, g.-d. art. nărăviei; pl. nărăvii, art. nărăviile

Sinonime

NĂRĂVIE s. v. cusur, dar, defect, meteahnă, nărav, patimă, viciu.

nărăvie s.f. (reg.) 1 v. Cusur. Dar2. Defect. Nărav. Patimă. Viciu. 2 (de obicei constr. cu vb. „a avea”,„a fi”) v. Carență. Cusur. Defect. Deficiență. Dezavantaj. Imperfecțiune. Insuficiență. Lacună. Lipsă. Neajuns1. Omisiune. Păcat. Racilă. Scădere. Slăbiciune. Tară2. Viciu.

nărăvie s. v. CUSUR. DAR. DEFECT. METEAHNĂ. NĂRAV. PATIMĂ. VICIU.

Tezaur

NĂRĂVIE s. f. (Regional) Nărav (2) (Silistraru-Brăila). păsculescu, l. p. 259. Tu cu nărăvia ta, O să dai, mări, de belea. id. ib. – Nărav + suf. -ie.

Intrare: nărăvie
nărăvie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nărăvie
  • nărăvia
plural
  • nărăvii
  • nărăviile
genitiv-dativ singular
  • nărăvii
  • nărăviei
plural
  • nărăvii
  • nărăviilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

nărăvie, nărăviisubstantiv feminin

etimologie:
  • Nărav + -ie. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.