10 definiții pentru oprimare
Explicative DEX
OPRIMARE, oprimări, s. f. Acțiunea de a oprima și rezultatul ei; asuprire, împilare. – V. oprima.
OPRIMARE, oprimări, s. f. Acțiunea de a oprima și rezultatul ei; asuprire, împilare. – V. oprima.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
oprimare sf [At: DLR / Pl: ~mări / E: oprima] Asuprire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OPRIMARE, oprimări, s. f. Acțiunea de a oprima; asuprire. V. exploatare. Comuniștii avertizau și învățau pe muncitori să nu aibă încredere în guvernele burghezo-moșierești, care toate urmăresc oprimarea oamenilor muncii. LUPTA DE CLASĂ, 1954, nr. 1, 116.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
OPRIMARE s.f. Acțiunea de a oprima și rezultatul ei; asuprire. [< oprima].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
oprimare (desp. o-pri-) s. f., g.-d. art. oprimării; pl. oprimări corectat(ă)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
oprimare (o-pri-) s. f., g.-d. art. oprimării; pl. oprimări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
oprimare s. f. (sil. -pri-), g.-d. art. oprimării; pl. oprimări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
OPRIMARE s. asuprire, exploatare, împilare, năpăstuire, opresiune, persecutare, persecuție, prigoană, prigonire, urgisire, (pop.) asupreală, silnicie, (înv.) avanie, obidă, obidire, obijduire, strânsoare, (fig.) apăsare, despuiere, stoarcere. (~ maselor.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
OPRIMARE s. asuprire, exploatare, împilare, năpăstuire, opresiune, persecutare, persecuție, prigoană, prigonire, urgisire, (pop.) asupreală, silnicie, (înv.) avanie, obidă, obidire, obijduire, strînsoare, (fig.) apăsare, despuiere, stoarcere. (~ maselor.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Antonime
Oprimare ≠ libertate
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: o-pri-
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
oprimare, oprimărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a oprima și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Comuniștii avertizau și învățau pe muncitori să nu aibă încredere în guvernele burghezo-moșierești, care toate urmăresc oprimarea oamenilor muncii. LUPTA DE CLASĂ, 1954, nr. 1, 116. DLRLC
-
etimologie:
- oprima DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.