periant sn [At: I. GOLESCU, C. / P: ~ri-ant / Pl: ~e / E: fr périanthe] Ansamblu al învelișurilor florale, format din caliciu și corolă Vz perigon.

PERIANT, periante, s. n. învelișul floral al plantelor eare este diferențiat în caliciu și corolă. – Pronunțat: -ri-ant.

PERIANT s.n. (Bot.) Totalitatea învelișurilor florale care înconjură androceul și pistilul florii. [Pron. -ri-ant. / < fr. périanthe, cf. gr. peri – împrejur, anthos – floare].

PERIANT s. n. înveliș floral protector format din frunzulițe modificate, libere ori concrescute, simplu (perigon) sau dublu (caliciu și corolă), care înconjură androceul și gineceul. (< fr. périanthe, lat. perianthum)

PERIANT ~e n. bot. Înveliș floral alcătuit din caliciu și corolă; potir. [Sil. -ri-ant] /<fr. périanthe, germ. Perianth

*periánt n., pl. e și urĭ (vgr. peri, în prejur, și ánthos, floare). Bot. Totalitatea învălișurilor uneĭ florĭ.

periant (înveliș floral) (desp. -ri-ant) s. n., pl. periante

periant (înveliș floral) (-ri-ant) s. n., pl. periante

periant s. n. (sil. -ri-ant), pl. periante

PERIÁNT (< fr. {i}; peri- + gr. anthos „floare”) s. n. (BOT.) Înveliș floral format dintr-un număr variabil de frunzișoare modificate, libere sau mai mult ori mai puțin concrescute, care înconjură staminele și carpelele. P. poate fi dublu (caliciu și corolă diferențiate prin culoare) sau simplu, numit perigon (format din elemente de aceeași culoare numite tepale).