pletitură sf [At: COD. VOR., ap. ROSETTI - CAZACU, I. L. R. I, 48 / Pl: ~ri / E: pleti + -(i)tură] (Îrg) Împletitură.

împletitură sf [At: COD. VOR. 169/7 / V: (înv) pletitură / Pl: ~ri / E: împleti + -tură] 1-9 Împletire (1-9). 10 (Fig) Uneltire. 11 (Rar) Împletire (11). 12 (Ccr) Obiect confecționat prin împletire. 13 (Ccr) Ornament. 14 (Fig) Încurcătură. 15 (Înv) Lanț.

împletitúră f., pl. ĭ. Lucru împletit, ca cĭorapiĭ și alte articule de îmbrăcăminte, coșurile, pălăriile de paĭe ș. a. – Vechĭ pletitură. – Barbarizmu fr. tricoŭ orĭ tricotaj e inutil odată ce avem acest cuv.

pletésc, pletitúră, V. împlet-.

PLETITURĂ s. v. împletitură.

pletitură s. v. ÎMPLETITURĂ.