PLIAJ s. n. 1. Pliere (1). 2. Operațiune de împachetare a parașutei în vederea lansării. [Pr.: pli-aj] – Din fr. pliage.

pliaj sn [At: DLR / P: pli-aj / Pl: ~e / E: fr pliage] (Rar) Pliere (1).

PLIAJ s. n. Pliere (1). [Pr.: pli-aj] – Din fr. pliage.

PLIAJ s. n. pliere. ◊ împachetare a parașutei pentru lansare. (< fr. pliage)

pliaj s. n.

pliaj s. n.

pliaj s. n. (sil. pli-aj), pl. pliaje

PLIAJ operațiune ordonată de împachetare a parașutei pentru lansare, de importanță vitală, executată la cel mai înalt nivel de tehnicitate și de conștinciozitate.

MASĂ DE PLIAJ masă special construită în vederea plierii parașutelor în sala de pliaj, având 12 m lungime, fiind confecționată din lemn geluit și lăcuit. În mod curent se folosește masa de pliaj de companie care are aceeași lungime și este confecționată din material textil, fiind mai practică pe parcursul desfășurării unei etape de zbor și lansări.

PLIAJ s. v. împăturire, îndoire, pliere, strângere, strâns.

pliaj s. v. ÎMPĂTURIRE. ÎNDOIRE. PLIERE. STRÎNGERE. STRÎNS.