4 definiții pentru plicsis
Explicative DEX
plicsis s [At: POLIZU / S și: plixis / E: ngr πλάξις] (Înv) 1-2 Plictiseală (1-2).
Etimologice
plicsis (-suri), s. n. – Plictiseală. – Var. plixis, plictis. Ngr. πλῆξις (Gáldi 232). Ultima var., prin încrucișare cu cuvintele der. (Graur, BL, IV, 109). – Der. plicticos, adj. (enervant, agasant), din ngr. πληϰτιϰός; plictisi, vb. (a fi sătul de ceva; a supăra, a enerva), din ngr. πλήϰτω; plictisitor, adj. (plicticos); plictiseală, s. f. (lîncezeală, monotonie; neplăcere, necaz).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
PLICSIS s. v. plictiseală, urât.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
plicsis s. v. PLICTISEALĂ. URÎT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: plicsis
plicsis substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)