opțiuni
  • info

14 definiții pentru plăsmuitor (s.m.)

din care

Explicative DEX

PLĂSMUITOR, -OARE, plăsmuitori, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care plăsmuiește; creator, făuritor. 2. Inventator, născocitor. 3. Falsificator. [Pr.: -mu-i-. – Var.: plăzmuitor, -oare s. m. și f.] – Plăsmui + suf. -tor.

PLĂSMUITOR, -OARE, plăsmuitori, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care plăsmuiește; creator, făuritor. 2. Inventator, născocitor. 3. Falsificator. [Pr.: -mu-i-. – Var.: plăzmuitor, -oare s. m. și f.] – Plăsmui + suf. -tor.

plăsmuitor, ~oare [At: CANTEMIR, ap. GCR I, 326/1 / V: ~ăzm~ / P: ~mu-i~ / Pl: ~i, ~oare / E: plăsmui1 + -tor] (Înv; liv) 1-2 smf, a (Persoană) care dă formă. 3-4 smf, a (Persoană) care dă viață Si: creator, făuritor. 5 a Alcătuitor. 6-7 smf, a (Persoană) care născocește lucruri imaginare Si: inventator, născocitor, scornitor. 8 smf Falsificator.

PLĂSMUITOR, -OARE, plăsmuitori, -oare, s. m. și f. Cel care plăsmuiește (3); falsificator.

PLĂSMUITOR ~oare (~ori, ~oare) m. și f. 1) Persoană care plăsmuiește. 2) Persoană care născocește; născocitor. 3) Autor al unei falsificări; falsificator. [Sil. -mu-i-] /a plăsmui + suf. ~tor

plăsmuitor m. cel ce plăsmuiește.

PLĂZMUITOR, -OARE s. m. și f. v. plăsmuitor.

PLĂZMUITOR, -OARE s. m. și f. v. plăsmuitor.

plăzmuitor, ~oare a, smf vz plăsmuitor

Ortografice DOOM

plăsmuitor (desp. -mu-i-) adj. m., s. m., pl. plăsmuitori; adj. f., s. f. sg. și pl. plăsmuitoare

plăsmuitor (-mu-i-) adj. m., s. m., pl. plăsmuitori; adj. f., s. f. sg. și pl. plăsmuitoare

plăsmuitor adj. m., s. m. (sil. -mu-i-), pl. plăsmuitori; f. sg. și pl. plăsmuitoare

Sinonime

PLĂSMUITOR s. v. inventator.

PLĂSMUITOR s. 1. v. creator. 2. v. falsificator.

PLĂSMUITOR s. 1. creator, făuritor, înfăptuitor, născocitor, realizator, (înv.) săvîrșitor, scornitor, (fig.) făurar. (~ al unui nou procedeu pentru...) 2. falsificator, măsluitor, (înv.) falsar, (fam. și peior.) plastograf. (Condamnat ca ~.)

plăsmuitor s. v. INVENTATOR.

Intrare: plăsmuitor (s.m.)
  • silabație: plăs-mu-i-tor info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plăsmuitor
  • plăsmuitorul
  • plăsmuitoru‑
plural
  • plăsmuitori
  • plăsmuitorii
genitiv-dativ singular
  • plăsmuitor
  • plăsmuitorului
plural
  • plăsmuitori
  • plăsmuitorilor
vocativ singular
  • plăsmuitorule
plural
  • plăsmuitorilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plăzmuitor
  • plăzmuitorul
  • plăzmuitoru‑
plural
  • plăzmuitori
  • plăzmuitorii
genitiv-dativ singular
  • plăzmuitor
  • plăzmuitorului
plural
  • plăzmuitori
  • plăzmuitorilor
vocativ singular
  • plăzmuitorule
plural
  • plăzmuitorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

plăsmuitor, plăsmuitorisubstantiv masculin
plăsmuitoare, plăsmuitoaresubstantiv feminin
plăsmuitor, plăsmuitoareadjectiv

etimologie:
  • Plăsmui + -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.