poliomielită sf [At: VINEA, L. II, 70 / P: ~li-o-mi-e~ / Pl: ~te / E: fr poliomyélite] Boală infecțioasă, epidemică sau contagioasă, provocată de un virus specific, care se manifestă prin febră, tulburări digestive, somnolență, dureri în mușchii membrelor și paralizarea membrelor inferioare.

POLIOMIELITĂ s. f. Paralizie infantilă. V. infantil.

POLIOMIELITĂ s.f. Boală infectocontagioasă cauzată de un virus, care se caracterizează prin temperatură, tulburări în starea generală a organismului și paralizii; paralizie infantilă. [< fr. poliomyélite, cf. gr. polios – cenușiu, myelos – măduvă].

POLIOMIELITĂ s. f. inflamație septică, alergică etc. a substanței cenușii din măduva spinării, caracterizată prin temperatură, tulburări în starea generală a organismului și paralizii; paralizie infantilă. (< fr. poliomyélite)

POLIOMIELITĂ f. Boală contagioasă provocată de o infecție virotică care se manifestă prin lezarea substanței cenușii a măduvei spinării. [Sil. -li-o-mi-e-] /<fr. polyomyélite

poliomielită (desp. -li-o-mi-e-) s. f., g.-d. art. poliomielitei; pl. poliomielite

poliomielită (-li-o-mi-e-) s. f., g.-d. art. poliomielitei; pl. poliomielite

poliomielită s. f. (sil. -li-o-mi-e-), pl. poliomielite

POLIOMIELÍTĂ (< fr.; {s} gr. polis „cenușiu” + myelos „măduvă”) s. f. Inflamație a substanței cenușii a măduvei spinării. ◊ P. anterioară acută = boală infectocontagioasă, virotică, întâlnită mai ales la copii, caracterizată prin lezarea neuronilor motori din măduva spinării și a nucleilor motori ai nervilor cranieni urmată de paralizii. În prezent incidența ei s-a redus foarte mult ca urmare a vaccinării antipolio obligatorii. Sin. paralizie infantilă. ◊ P. anterioară cronică = boală degenerativă a neuronilor motori din măduva spinării.

POLIOMIELITĂ s. (MED.) paralizie infantilă.

POLIOMIELITĂ s. (MED.) paralizie infantilă.