12 definiții pentru polobocel
din care- explicative DEX (7)
- ortografice DOOM (3)
- sinonime (2)
Explicative DEX
POLOBOCEL, polobocele, s. n. (Pop.) Diminutiv al lui poloboc (1); butoiaș. [Var.: bolobocel s. n.] – Poloboc + suf. -el.
POLOBOCEL, polobocele, s. n. (Pop.) Diminutiv al lui poloboc (1); butoiaș. [Var.: bolobocel s. n.] – Poloboc + suf. -el.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
polobocel sn [At: EMINESCU, N. 141 / V: bo~ / Pl: ~e / E: poloboc + -el] (Pop) Butoiaș.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
POLOBOCEL, polobocele, s. n. Diminutiv al lui poloboc; butoiaș. Poate să rostogolească spre sat un polobocel. GALAN, Z. R. 252. Tatăl, stăpînul casei, șede la o parte pe un polobocel așezat cu fundul în sus. EMINESCU, N. 141. Variantă: bolobocel s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
polobocél n., pl. e. Est. Poloboc mic. V. fedeleș.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BOLOBOCEL s. n. v. polobocel.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BOLOBOCEL s. n. v. polobocel.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bolobocel s.n. v. polobocel.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BOLOBOCEL, s. n. v. polobocel.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
BOLOBOCEL, s. n. v. polobocel.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
Ortografice DOOM
polobocel (pop.) s. n., pl. polobocele
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
polobocel (pop.) s. n., pl. polobocele
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
polobocel s. n., pl. polobocele
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
POLOBOCEL s. v. butoiaș.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
polobocel s. v. BUTOIAȘ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DEX '09, DEX '98, DLRM, DLRLC | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
polobocel, polobocelesubstantiv neutru
-
- Poate să rostogolească spre sat un polobocel. GALAN, Z. R. 252. DLRLC
- Tatăl, stăpînul casei, șede la o parte pe un polobocel așezat cu fundul în sus. EMINESCU, N. 141. DLRLC
-
etimologie:
- Poloboc + -el. DEX '09 MDA2 DEX '98