8 definiții pentru probare

Explicative DEX

PROBARE, probări, s. f. Acțiunea de a proba.V. proba.

PROBARE, probări, s. f. Acțiunea de a proba.V. proba.

probare sf [At: BREZOIANU, T. 31/13 / Pl: ~bări / E: proba] 1 Supunere la o probă, o încercare, pentru a vedea dacă corespunde scopului, cerințelor etc. Si: încercare, verificare, (îrg) probăluire. 2 Dovedire cu argumente, cu probe materiale, prin rezultate etc. că cineva sau ceva este într-un anumit fel, are anumite trăsături etc. Si: dovedire, demonstrare, probăluire. 3 (Rar; ccr) Probă (1).

PROBARE, probări, s. f. Acțiunea de a proba; dovedire.

Ortografice DOOM

probare s. f., g.-d. art. probării; pl. probări

probare s. f., g.-d. art. probării; pl. probări

probare s. f., g.-d. art. probării; pl. probări

Sinonime

PROBARE s. 1. v. verificare. 2. v. experimentare. 3. v. confirmare.

PROBARE s. 1. încercare, probă, verificare, (pop.) cercare, (înv.) verificație, verificăciune. (~ unui motor.) 2. experimentare, încercare. (~ unei metode noi.) 3. adeverire, arătare, atestare, certificare, confirmare, demonstrare, demonstrație, dovedire, întărire, probă, (livr.) coroborare. (~ celor arătate.)

Intrare: probare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • probare
  • probarea
plural
  • probări
  • probările
genitiv-dativ singular
  • probări
  • probării
plural
  • probări
  • probărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

probare, probărisubstantiv feminin

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.