8 definiții pentru prânzuț
Explicative DEX
PRÂNZUȚ, prânzuțuri, s. n. (Pop.) Prânzișor. – Prânz + suf. -uț.
PRÂNZUȚ, prânzuțuri, s. n. (Pop.) Prânzișor. – Prânz + suf. -uț.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
prânzuț sn [At: DLRU / Pl: ~uri / E: prânz + -uț] 1-2 (Îrg; șhp) Prânzișor (1-2). 3-4 (Reg) Prânzișor (4-5).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
prânzuț (pop.) s. n., pl. prânzuțuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
prânzuț (pop.) s. n., pl. prânzuțuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
prânzuț s. n., pl. prânzuțuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
PRÂNZUȚ s. v. micul dejun, prânzișor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
prînzuț s. v. MICUL DEJUN. PRÎNZIȘOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
prânzuț, prânzuțuri, s.n. 1. (înv. și reg.) prânzișor, prânz mic. 2. (reg.) mijlocul zilei când se ia prânzul. 3. prânzul de dimineață, prânzul mic.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: prânzuț
prânzuț substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
prânzuț, prânzuțurisubstantiv neutru
- 1. Prânzișor. DEX '09 DEX '98sinonime: prânzișor
etimologie:
- Prânz + -uț. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.