opțiuni
  • info

17 definiții pentru pulover

din care

Explicative DEX

PULOVER, pulovere, s. n. Obiect de îmbrăcăminte tricotat (fără nasturi), care acoperă partea de sus a corpului și se poartă de obicei peste cămașă sau peste bluză. [Var.: pulovăr s. n.] – Din fr., engl. pull-over.

pulover sn [At: CAMIL PETRESCU, T. III, 245 / A și: pulover / V: (reg) plo~, polovăr[1], (pop) ~văr / E: fr, eg pull-over] (Cu determinări care indică materialul) 1 Obiect de îmbrăcăminte tricotat care acoperă partea superioară a corpului. 2 (Pex) Jachetă tricotată. corectat(ă)

  1. În original, fără accent — LauraGellner

PULOVER, pulovere, s. n. Obiect de îmbrăcăminte tricotat care acoperă partea de sus a corpului și se poartă de obicei peste cămașă sau peste bluză. [Var.: pulovăr s. n.] – Din fr., engl. pull-over.

PULOVER pulovere, s. n. Obiect de îmbrăcăminte, tricotat, din lînă sau din bumbac, deschis de obicei numai în jurul gîtului, care se poartă peste cămașă sau peste rochie, acoperind partea de sus a corpului. Surîde, așezîndu-și puloverul bleumarin. CAMIL PETRESCU, P. 9.

PULOVER s.n. Tricou de lînă sau de bumbac, cu deschizătură numai la gît. [< engl., fr. pull-over].

PULOVER s. n. tricou de lână sau de bumbac, cu deschizătură numai la gât. (< fr., engl. pull-over)

PULOVER ~e n. Haină tricotată, lungă până sub talie, fără guler, care se îmbracă, de obicei, peste cămașă sau peste bluză. /<fr., engl. pull-over

PULOVĂR s. n. v. pulover.

PULOVĂR s. n. v. pulover.

plovăr sn vz pulover

polovăr sn vz pulover

pulovăr sm vz pulover

Ortografice DOOM

!pulover [er pron. ăr] s. n., pl. pulovere

pulover s. n., pl. pulovere

pulover s. n. [e pron. engl. ă], pl. pulovere

pulover

Sinonime

PULOVER s. jerseu, (rar) sveter, (pop.) flanelă. (Poartă un ~ gros de lână.)

PULOVER s. (rar) sveter, (pop.) flanelă. (Poartă un ~ gros de lînă.)

Intrare: pulover
  • pronunție: pulovăr
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pulover
  • puloverul
  • puloveru‑
plural
  • pulovere
  • puloverele
genitiv-dativ singular
  • pulover
  • puloverului
plural
  • pulovere
  • puloverelor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pulovăr
  • pulovărul
  • pulovăru‑
plural
  • pulovăre
  • pulovărele
genitiv-dativ singular
  • pulovăr
  • pulovărului
plural
  • pulovăre
  • pulovărelor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plovăr
  • plovărul
plural
  • plovăre
  • plovărele
genitiv-dativ singular
  • plovăr
  • plovărului
plural
  • plovăre
  • plovărelor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • polovăr
  • polovărul
plural
  • polovăre
  • polovărele
genitiv-dativ singular
  • polovăr
  • polovărului
plural
  • polovăre
  • polovărelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pulover, puloveresubstantiv neutru

  • 1. Obiect de îmbrăcăminte tricotat (fără nasturi), care acoperă partea de sus a corpului și se poartă de obicei peste cămașă sau peste bluză. DEX '09 DEX '98 DN MDN '00 NODEX
    sinonime: flanelă jerse(u) sveter
    • format_quote Surîde, așezîndu-și puloverul bleumarin. CAMIL PETRESCU, P. 9. DLRLC
    • diferențiere Obiect de îmbrăcăminte, tricotat, din lână sau din bumbac, deschis de obicei numai în jurul gâtului, care se poartă peste cămașă sau peste rochie, acoperind partea de sus a corpului. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.