opțiuni
  • info

7 definiții pentru putrezit

Explicative DEX

PUTREZIT, -Ă, putreziți, -te, adj. (Despre materii organice) Descompus, intrat în putrefacție; putregăit. – V. putrezi.

PUTREZIT, -Ă, putreziți, -te, adj. (Despre materii organice) Descompus, intrat în putrefacție; putregăit. – V. putrezi.

putrezit, ~ă a [At: COD. TOD. 221 / V: (înv) ~edit / Pl: ~iți, ~e / E: putrezi] 1 (D. corpuri ori d. substanțe organice sau d. obiecte făcute din astfel de substanțe) Care și-a pierdut aspectul, consistența, duritatea etc. sub influența agenților externi normali sau patogeni și care a intrat în putrefacție (1) Si: alterat, descompus, putred (1), stricat, (liv) putrid1 (1). 2 (Rar; d. ape stătătoare) Clocit. corectat(ă)

PUTREZIT, -Ă, putreziți, -te, adj. (Despre materii organice) Descompus, devenit putregai; intrat în putrefacție. Miroase a mucegai, a umezeală, a lemne putrezite. BOGZA, Ț. 61. Putrezit de multă vreme Se scufund-acoperișul. COȘBUC, P. II 98. Față de om necăjit, Coajă de lemn putrezit. BELDICEANU, P. 108. ♦ (Despre metale) Distrus de umezeală, de rugină. Se găsesc ș-acum pe rîpe bucăți de armuri zdrobite; Am văzut înșine pinteni de rugină putreziți. ALEXANDRESCU, M. 22.

putredit, ~ă a vz putrezit

Sinonime

PUTREZIT adj. 1. v. putred. 2. v. cangrenat.

PUTREZIT adj. 1. descompus, putred, (livr.) putrid, (rar) putregăit, (pop.) putregăios, (reg.) zăcut. (O materie organică ~.) 2. (MED.) cangrenat, necrozat, putred, (rar) necrotic. (Țesut ~.)

Antonime

Putrezit ≠ neputrezit

Intrare: putrezit
putrezit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • putrezit
  • putrezitul
  • putrezitu‑
  • putrezită
  • putrezita
plural
  • putreziți
  • putreziții
  • putrezite
  • putrezitele
genitiv-dativ singular
  • putrezit
  • putrezitului
  • putrezite
  • putrezitei
plural
  • putreziți
  • putreziților
  • putrezite
  • putrezitelor
vocativ singular — —
plural — —
putredit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • putredit
  • putreditul
  • putredită
  • putredita
plural
  • putrediți
  • putrediții
  • putredite
  • putreditele
genitiv-dativ singular
  • putredit
  • putreditului
  • putredite
  • putreditei
plural
  • putrediți
  • putrediților
  • putredite
  • putreditelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

putrezit, putrezităadjectiv

  • 1. (Despre materii organice) Descompus, intrat în putrefacție. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cangrenat descompus necrotic necrozat putred putregăios putregăit putrid zăcut antonime: neputrezit
    • format_quote Miroase a mucegai, a umezeală, a lemne putrezite. BOGZA, Ț. 61. DLRLC
    • format_quote Putrezit de multă vreme Se scufund-acoperișul. COȘBUC, P. II 98. DLRLC
    • format_quote Față de om necăjit, Coajă de lemn putrezit. BELDICEANU, P. 108. DLRLC
    • 1.1. (Despre metale) Distrus de umezeală, de rugină. DLRLC
      • format_quote Se găsesc ș-acum pe rîpe bucăți de armuri zdrobite; Am văzut înșine pinteni de rugină putreziți. ALEXANDRESCU, M. 22. DLRLC
etimologie:
  • vezi putrezi DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.