PĂSTRARE s. f. Acțiunea de a păstra și rezultatul ei. ◊ Loc. adv. La (sau în) (bună) păstrare = a) la loc sigur, la adăpost, în pază; b) (fam.) închis; la închisoare. – V. păstra.

păstrare sf [At: LB / Pl: ~rări / E: păstra] 1 Ținere în bună stare la loc sigur Si: păstrat¹ (1), (îrg) păstru (1). 2 Punere deoparte Si: păstrat¹ (2). 3 Conservare a alimentelor Si: păstrat¹ (3). 4 Deținere în posesia sa Si: păstrat¹ (4). 5 Reținere pentru un anumit scop Si: păstrat¹ (5). 6 (Îlav) La (sau în, spre) ~ (ori bună ~) La loc sigur, în siguranță. 7 (Îal) La adăpost. 8 (Îal) Sub pază. 9 (Îal; fam; irn) La închisoare. 10 Respectare. 11 Menținere. 12 Cruțare. 13 Tăinuire.

PĂSTRARE s. f. Acțiunea de a păstra și rezultatul ei. ◊ Loc. adv. La (sau în) (bună) păstrare = a) la loc sigur; b) (fam.) închis; la închisoare. – V. păstra.

PĂSTRARE s. f. Acțiunea de a păstra. 1. Ținere la loc sigur. L-ar fi pironit părintele Oșlobanu pe cruce și l-ar fi pus în podul bisericii spre păstrare. CREANGĂ, A. 79. ◊ Loc. adv. La sau în (bună) păstrare = a) la loc sigur, la loc ferit. Să-i fie pomii la bună păstrare și să nu se atingă nici pui de pasăre de dînșii. ISPIRESCU, U. 12. Mi-e [calul] cam ascuns, La bună păstrare pus. TEODORESCU, P. P. 533; b) (familiar) în închisoare, la răcoare. Deseară d. Cațavencu nu o să fie la întrunire, o să fie în altă parte – la păstrare. CARAGIALE, O. I 112. 2. Păzire, ținere, nedivulgare. Păstrarea secretului, de partid și de stat este o datorie de onoare a fiecărui membru de partid și a fiecărui cetățean cinstit al patriei noastre. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 10, 64.

PĂSTRARE ~ări f. v. A PĂSTRA și A SE PĂSTRA. ◊ La ~ a) la loc sigur; b) la închisoare. /v. a (se) păstra

păstrare f. acțiunea de a păstra: a da cuiva în păstrare.

păstráre f. Acțiunea de a păstra, economie. A pune ceva la păstrare, a pune la o parte, la rezervă. A da cuĭva ceva în păstrare, a-ĭ încredința ca să păstreze.

păstrare s. f., g.-d. art. păstrării

păstrare s. f., g.-d. art. păstrării

păstrare s. f., g.-d. art. păstrării

HABEAS CORPUS ACT (loc. lat. habeas corpus „să păstrezi corpul”) Lege votată de Parlamentul englez, în 1679, privind garantarea libertății individuale; era menită să îngrădească arestările și reținerea arbitrară a persoanei. Unele dintre prevederi (care se regăsesc în H.) au fost aplicate încă din sec. 13-14.

PĂSTRARE s. 1. conservare, menținere, ținere. (~ în bună stare a ceva.) 2. v. conservare. 3. v. reținere. 4. v. perpetuare. 5. v. oprire.

PĂSTRARE s. 1. conservare, menținere, ținere. (~ în bună stare a ceva.) 2. conservare. (~ legumelor pentru iarnă.) 3. menținere, reținere. (~ apei în sol.) 4. menținere, perpetuare. (~ speciei.) 5. oprire, reținere, rezervare. (~ unor bilete la spectacol.)