12 definiții pentru ranchiună
din care- explicative DEX (6)
- ortografice DOOM (4)
- sinonime (2)
Explicative DEX
RANCHIUNĂ, ranchiune, s. f. Ură ascunsă, dușmănie și dorință de răzbunare; pizmă, pică. – Din fr. rancune.
RANCHIUNĂ, ranchiune, s. f. Ură ascunsă, dușmănie și dorință de răzbunare; pizmă, pică. – Din fr. rancune.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ranchiună [At: BOLLIAC, O. 247 / S și: ~ncu~ / Pl: ~ne / E: fr rancune] Ură ascunsă și dorință de răzbunare Si: pică, (ltî) rancoare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RANCHIUNĂ, ranchiune, s. f. (Franțuzism, mai ales în construcție cu verbul «a purta») Ură ascunsă și dorință de răzbunare. V. pică. Însamnă că-mi poartă ranchiună pentru chestia cu scaunele. V. ROM. ianuarie 1954, 119.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RANCHIUNĂ s.f. Pizmă, pică, ură ascunsă; dorință de răzbunare. [Pron. -chiu-, pl. -ni, -ne. / < fr. rancune].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RANCHIUNĂ s. f. ură ascunsă și dorință de răzbunare; pică. (< fr. rancune)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
RANCHIUNĂ ~e f. Sentiment de animozitate ascunsă (susținut de dorința răzbunării); pizmă; pică. [G.-D. ranchiunei; Sil. -chiu-] /<fr. rancune
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
ranchiună (desp. -chiu-) s. f., g.-d. art. ranchiunei; pl. ranchiune
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
ranchiună (-chiu-) s. f., g.-d. art. ranchiunei; pl. ranchiune
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ranchiună s. f. (sil. -chiu-), g.-d. art. ranchiunei; pl. ranchiune
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ranchiună
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Sinonime
RANCHIUNĂ s. v. invidie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RANCHIUNĂ s. ciudă, gelozie, invidie, necaz, pică, pizmă, pornire, (rar) înciudare, (pop.) năduf, obidă, pizmuire, pofidă, (înv., reg. și fam.) parapon, (înv. și reg., în Bucov.) băsău, (înv. și reg.) măraz, scîrbă, (reg.) pildă, zăcășeală, zăcășie, (prin Mold.) bănat, (Transilv.) dîcă, (Ban. și Olt.) inat, (Mold.) poxie, (înv.) patos, răpștire, rîvnire, zavistie, zavistnicie, (fam.) boală. (Îl roade ~; simte o ~ nestăpînită pe...)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: ran-chiu-nă
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ranchiună, ranchiunesubstantiv feminin
- 1. Ură ascunsă, dușmănie și dorință de răzbunare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Însamnă că-mi poartă ranchiună pentru chestia cu scaunele. V. ROM. ianuarie 1954, 119. DLRLC
-
etimologie:
- rancune DEX '09 DEX '98 DN