opțiuni
  • info

10 definiții pentru reîntoarcere

Explicative DEX

REÎNTOARCERE, reîntoarceri, s. f. Faptul de a se reîntoarce; revenire. – V. reîntoarce.

REÎNTOARCERE, reîntoarceri, s. f. Faptul de a se reîntoarce; revenire. – V. reîntoarce.

reîntoarcere sf [At: STAMATI, D. / V: ren~ / Pl: ~ri / E: reîntoarce] 1 Revenire la locul de plecare. 2 (Îdt) Restituire.

REÎNTOARCERE, reîntoarceri, s. f. Faptul de a se reîntoarce; revenire.

rentoarcere sf vz reîntoarcere

Ortografice DOOM

reîntoarcere s. f., g.-d. art. reîntoarcerii; pl. reîntoarceri

reîntoarcere s. f., g.-d. art. reîntoarcerii; pl. reîntoarceri

reîntoarcere s. f. întoarecere

Argou

reîntoarcere, reîntoarceri s. f. (tox.) revenire treptată a unui toxicoman la o stare de normalitate, după dispariția efectelor drogului ingerat.

Sinonime

REÎNTOARCERE s. returnare, revenire, (pop.) reînturnare. (~ la punctul de plecare.)

REÎNTOARCERE s. revenire, (pop.) reînturnare. (~ la punctul de plecare.)

Intrare: reîntoarcere
reîntoarcere substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reîntoarcere
  • reîntoarcerea
plural
  • reîntoarceri
  • reîntoarcerile
genitiv-dativ singular
  • reîntoarceri
  • reîntoarcerii
plural
  • reîntoarceri
  • reîntoarcerilor
vocativ singular —
plural —
rentoarcere infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rentoarcere
  • rentoarcerea
plural
  • rentoarceri
  • rentoarcerile
genitiv-dativ singular
  • rentoarceri
  • rentoarcerii
plural
  • rentoarceri
  • rentoarcerilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

reîntoarcere, reîntoarcerisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi reîntoarce DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.