dexonline

din care

RECONFORT s. n. (Rar) Reconfortare. – Din fr. réconfort.

reconfort sn [At: SADOVEANU, E. 95 / E: fr réconfort] (Rar) 1-2 Reconfortare (1-2).

RECONFORT s. n. Reconfortare. Îi aducea înțelegere și reconfort. SADOVEANU, E. 95.

RECONFORT s.n. (Rar) Reconfortare, întărire, consolare. [< fr. réconfort].

RECONFORT s. n. reconfortare. (< fr. réconfort)

RECONFORT n. rar Restabilire a forțelor fizice. /<fr. réconfort

reconfort (rar) s. n.

reconfort s. n.

RECONFORT s. v. fortificare, îndreptare, înfiripare, întărire, întremare, înzdrăvenire, reconfortare, refacere, restabilire, tonificare.

reconfort s. v. FORTIFICARE. ÎNDREPTARE. ÎNFIRIPARE. ÎNTĂRIRE. ÎNTREMARE. ÎNZDRĂVENIRE. RECONFORTARE. REFACERE. RESTABILIRE. TONIFICARE.

Intrare: reconfort

substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	reconfort	reconfortul reconfortu‑
nominativ-acuzativ	plural	—	—
genitiv-dativ	singular	reconfort	reconfortului
genitiv-dativ	plural	—	—
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

info

Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.

arată:

sensuri secundare

expresii

exemple

surse

1. rar Consolare, reconfortare, întărire. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

sinonime: consolare reconfortare întărire
- format_quote Îi aducea înțelegere și reconfort. SADOVEANU, E. 95. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.