12 definiții pentru refacere
din care- explicative DEX (6)
- ortografice DOOM (3)
- sinonime (3)
Explicative DEX
REFACERE, refaceri, s. f. Acțiunea de a (se) reface și rezultatul ei. ♦ Operație prin care o unitate militară este retrasă în spatele liniei de luptă, pentru odihna trupelor și pentru completarea efectivelor și a armamentului. – V. reface.
REFACERE, refaceri, s. f. Acțiunea de a (se) reface și rezultatul ei. ♦ Operație prin care o unitate militară este retrasă în spatele liniei de luptă, pentru odihna trupelor și pentru completarea efectivelor și a armamentului. – V. reface.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
refacere sf [At: DDRF / Pl: ~ri / E: reface] 1 Executare din nou a unui lucru rău făcut sau distras. 2 Reconstruire (1). 3 Aducere din nou în starea (bună) de mai înainte Si: restabilire (2). 4 (Fig) Însănătoșire. 5 Operație prin care o unitate militară este retrasă din luptă, pentru odihnă și pentru completarea efectivelor și a armamentului,
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
REFACERE, refaceri, s. f. Acțiunea de a (se) reface și rezultatul ei; aducere din nou în starea (de înflorire) de mai înainte, acțiune de reconstrucție; reconstruire. Se încăpățînează să creadă că... războiul n-a dezlănțuit alte crize decît deprecierea monetară și problema refacerilor. C. PETRESCU, Î. II 219. ♦ (În legătură cu o lucrare, o casă etc.) Executare din nou, restaurare, reparare; reconstruire. ♦ Fig. (Cu privire la o persoană) Însănătoșire, întremare. ♦ Operație prin care o unitate militară este retrasă în spatele liniei de luptă, pentru odihna trupelor și pentru completarea efectivelor, a armamentului.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REFACERE s.f. Acțiunea de a (se) reface și rezultatul ei. ♦ Operație prin care o unitate militară este adusă în spatele frontului pentru odihna trupelor și pentru completarea efectivelor și a armamentului. [< reface].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REFACERE s. f. acțiunea de a (se) reface. ◊ operație prin care o unitate militară este adusă în spatele frontului pentru odihna trupelor și pentru completarea efectivelor și a armamentului. (< reface)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
refacere f. reconstituire, reorganizare.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
refacere s. f., g.-d. art. refacerii; pl. refaceri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
refacere s. f., g.-d. art. refacerii; pl. refaceri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
refacere s. f., pl. refaceri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
REFACERE s. 1. v. reparație. 2. v. restaurare. 3. v. restabilire. 4. v. modificare. 5. v. reconstituire. 6. (LINGV.) v. reconstrucție. 7. v. redresare. 8. reconstrucție. (Anii ~ii.) 9. v. înviorare. 10. v. regenerare. 11. creștere, regenerare. (~ unei unghii căzute.) 12. (MED.) îndreptare, înfiripare, v. însănătoșire. 13. v. întremare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
REFACERE s. 1. reparare, reparat, reparație, (pop.) dregere, dres, (înv. și reg.) meremet, meremetiseală, meremetisire, (reg.) răpăluit, (prin Mold.) prefai, (înv.) meremetisit. (~ casei.) 2. restaurare, (înv. și reg.) meremetiseală, meremetisire, preînnoire. (~ unei cetăți.) 3. restabilire. (~ unui circuit electric.) 4. modificare, prefacere, prelucrare, schimbare, transformare. (~ unui text.) 5. întregire, recompunere, reconstituire, (rar) reconstituție. (~ părților unui animal fosil.) 6. (LINGV.) reconstituire, reconstrucție, (rar) reconstruire. (~ unei forme lexicale primitive.) 7. îndreptare, normalizare, redresare, (înv. fig.) sculare, sculătoare. (~ situației economice a unei întreprinderi.) 8. reconstrucție. (Anii ~.) 9. înviorare, redresare, restabilire, (rar) redresament, (fig.) remontare. (~ cuiva după un leșin.) 10. (BIOL.) regenerare, regenerescență, (înv.) regenerație. (Proces de ~ a unui organ.) 11. creștere, regenerare. (~ unei unghii căzute.) 12. (MED.) îndreptare, înfiripare, însănătoșire, întremare, înzdrăvenire, lecuire, restabilire, ridicare, tămăduire, vindecare, (pop.) sculare, tămăduială, (înv.) sănătoșare, tămăduință, vracevanie. (~ completă a bolnavului.) 13. (MED.) fortificare, îndreptare, înfiripare, întărire, întremare, înzdrăvenire, reconfortare, restabilire, tonificare, (rar) reconfort, (înv. și pop.) împuternicire. (~ cuiva după o boală.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REFACERE. Subst. Refacere, restaurare, restaurație, renovare, renovație, recondiționare, redresare, restabilire; reparare, reparat, reparație, dres (pop.); meremetiseală (înv. și reg.), meremetisire (înv. și reg.); depanare. Reparație capitală. Reconstruire, reconstrucție, reclădire. Remediere, îndreptare, corectare, retușare, retuș, corijare, transformare. Cîrpire, cîrpeală, cîrpitură, cîrpăceală (rar), peticire, peticit; pingelire, tălpuire, tălpuit; remaiere, remaiat; stopaj. Regenerare, reînviere, revenire; vindecare, tămăduire, tămăduială (pop.), însănătoșire, întremare, înzdrâvenire. Re- (reajustare; rebobinare; reeducare; reinstalare; reînnoire etc.). Restaurator; depanator; cîrpaci; remaieză. Adj. Refăcut, renovat, recondiționat, redresat, reparat, dres (pop.); meremetisit (înv. și reg.); îndreptat. Pingelit. Regenerat, vindecat, însănătoșit, întremat. Reparabil, remediabil, rectificabil, recuperabil. Vb. A reface, a restaura, a renova, a recondiționa, a redresa, a restabili; a repara, a face o reparație, a depana, a drege (pop. și fam.), a meremetisi (înv. și reg.), a face la loc, a aduce în stare bună. A reconstrui, a reclădi. A remedia, a îndrepta, a corecta, a rectifica, a retușa, a corija. A cîrpi, a cîrpâci, a petici; a pingeli, a tălpui; a remaia; a stopa. A (se) regenera, a reînvia, a-și reveni, a se vindeca, a se tămădui, a se întrema, a se însănătoși, a se înzdrăveni, a se face bine. Re- (a reajusta; a rebobina; a recalcula; a reeduca; a reinstala; a reînnoi; a reîntrema etc.). V. însănătoșire.
- sursa: DAS (1978)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
refacere, refacerisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) reface și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: reconstruire
- Se încăpățînează să creadă că... războiul n-a dezlănțuit alte crize decît deprecierea monetară și problema refacerilor. C. PETRESCU, Î. II 219. DLRLC
- 1.1. (În legătură cu o lucrare, o casă etc.) Executare din nou. DLRLCsinonime: reconstruire reparare restaurare
- 1.2. Cu privire la o persoană: însănătoșire, întremare. DLRLCsinonime: însănătoșire întremare
- 1.3. Operație prin care o unitate militară este retrasă în spatele liniei de luptă, pentru odihna trupelor și pentru completarea efectivelor și a armamentului. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
-
etimologie:
- reface DEX '09 DEX '98 DN