8 definiții pentru relatare
Explicative DEX
relatare sf [At: ALECSANDRI, S. 29 / Pl: ~tări / E: relata] Povestire detaliată.
RELATARE, relatări, s. f. Acțiunea de a relata și rezultatul ei; povestire, expunere, istorisire. Scrierea... va păstra forma unei relatări de călătorie. ALECSANDRI, S. 29.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RELATARE s.f. Acțiunea de a relata și rezultatul ei; expunere, povestire. [< relata].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
relatare s. f., g.-d. art. relatării; pl. relatări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
relatare s. f., g.-d. art. relatării; pl. relatări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
relatare s. f., g.-d. art. relatării; pl. relatări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
RELATARE s. 1. v. povestire. 2. v. afirmație.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RELATARE s. 1. arătare, expunere, istorisire, înfățișare, narare, povestire, prezentare, (rar) relație, (înv.) spunere. (~ faptelor.) 2. afirmație, cuvînt, declarație, mărturisire, spusă, vorbă, zisă, (livr.) aserțiune, propoziție, (astăzi rar) parolă, (înv.) voroavă, (fig.) gură. (Nu te lua după ~ lui.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
relatare, relatărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a relata și rezultatul ei. DLRLC DNsinonime: expunere istorisire povestire
- Scrierea... va păstra forma unei relatări de călătorie. ALECSANDRI, S. 29. DLRLC
-
etimologie:
- relata DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.