9 definiții pentru remitere
Explicative DEX
REMITERE, remiteri, s. f. Acțiunea de a remite și rezultatul ei. ◊ Remitere de datorie = renunțare totală sau parțială a unui creditor la dreptul său împotriva debitorului; iertare de datorie. – V. remite.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
REMITERE, remiteri, s. f. Acțiunea de a remite și rezultatul ei. ◊ Remitere de datorie = renunțare totală sau parțială a unui creditor la dreptul său împotriva debitorului; iertare de datorie. – V. remite.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
remitere sf [At: HAMAGIU, C. C. 272 / Pl: ~ri / E: remite] 1 Predare (a unui obiect). 2 Renunțare, totală sau parțială, la o sumă de bani datorată de un debitor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
REMITERE, remiteri, s. f. Acțiunea de a remite și rezultatul ei; înmînare, predare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REMITERE s.f. Acțiunea de a remite și rezultatul ei; înmînare, transmitere; remisiune (3) [în DN]. [< remite].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
remitere s. f., g.-d. art. remiterii; pl. remiteri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
remitere s. f., g.-d. art. remiterii; pl. remiteri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
remitere s. f., g.-d. art. remiterii; pl. remiteri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
REMITERE s. 1. v. înmânare. 2. v. predare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
REMITERE s. 1. încredințare, înmînare. predare, transmitere, (înv.) teslimarisire, teslimatisire, (turcism înv.) teslim, teslimat. (~ unei scrisori.) 2. depunere, înaintare, înmînare, predare, prezentare, transmitere, (înv.) paradosire, paradosit. (~ unei cereri, unei situații.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
remitere, remiterisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a remite și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: predare remisiune transmitere înmânare
etimologie:
- remite DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.