11 definiții pentru rută (drum)
din care- explicative DEX (6)
- ortografice DOOM (3)
- sinonime (2)
Explicative DEX
RUTĂ1, rute, s. f. Drum urmat de un vehicul; linie străbătută de o cale de comunicație între două localități; traseu. – Din fr. route.
RUTĂ1, rute, s. f. Drum urmat de un vehicul; linie străbătută de o cale de comunicație între două localități; traseu. – Din fr. route.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
rută2 [At: DN2 / Pl: rute / E: fr route, ger Rutte] 1 Drum urmat de un vehicul. 2 Traseu. 3 Direcție (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RUTĂ1, rute, s. f. Cale parcursă de un vehicul spre a merge dintr-un loc în altul; drum, traseu. Rută terestră.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RUTĂ s.f. Drum, traseu. ♦ Via, direcție. [< fr. route].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RUTĂ s. f. drum urmat de un vehicul; traseu. ◊ direcție. (< fr. route)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
RUTĂ1 ~e f. Cale prestabilită care urmează să fie parcursă (de o persoană sau de un vehicul); drum; itinerar; parcurs; traiect; traseu. /<fr. route, germ. Rutte
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
rută s. f., g.-d. art. rutei; pl. rute
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
rută s. f., g.-d. art. rutei; pl. rute
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
rută s. f., g.-d. art. rutei; pl. rute
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
rută (drum, plantă) s. f., pl. rute
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
RUTĂ s. drum, itinerar, parcurs, traiect, traiectorie, traseu, (astăzi rar) marșrut, (înv., prin Mold.) șleau, (livr.) relație. (~ urmată de un vehicul.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RUTĂ s. drum, itinerar, parcurs, traiect, traiectorie, traseu, (astăzi rar) marșrut, (înv., prin Mold.) șleau. (~ urmată de un vehicul.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
rută, rutesubstantiv feminin
- 1. Drum urmat de un vehicul; linie străbătută de o cale de comunicație între două localități. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Rută terestră. DLRLC
-
etimologie:
- route DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.