opțiuni
  • info

8 definiții pentru răspândire

Explicative DEX

RĂSPÂNDIRE, răspândiri, s. f. Acțiunea de a (se) răspândi și rezultatul ei. – V. răspândi.

RĂSPÂNDIRE, răspândiri, s. f. Acțiunea de a (se) răspândi și rezultatul ei. – V. răspândi.

răspândire sf [At: DICȚ. / Pl: ~ri / E: răspândi] 1 Răzlețire (1). 2 Împrăștiere. 3 Propagare. 4 Extindere (1) (în spațiu).

RĂSPÎNDIRE, răspîndiri, s. f. Acțiunea de a (se) răspîndi și rezultatul ei. 1. Degajare, radiație, împrăștiere. 2. Propagare, difuzare. Răspîndirea culturii. 3. Întindere. [Cuvîntul «arbore»] împarte sfera de răspîndire cu «copac», cu «pom», iar în Transilvania și cu «lemn». GRAUR, F. L. 19.

Ortografice DOOM

răspândire s. f., g.-d. art. răspândirii; pl. răspândiri

răspândire s. f., g.-d. art. răspândirii; pl. răspândiri

răspândire s. f., g.-d. art. răspândirii; pl. răspândiri

Sinonime

RĂSPÂNDIRE s. 1. v. împrăștiere. 2. împrăștiere, prefirare, presărare, presărat, răsfirare, risipire. (~ nisipului pe alee.) 3. v. difuzare. 4. difuzare, împrăștiere, revărsare. (~ luminii în toate ungherele.) 5. difuzare, propagare, transmitere, (fig., peior.) trâmbițare. (~ unei știri.) 6. împrăștiere, propagare, (livr.) diseminare, (pop.) lățire. (~ unor zvonuri mincinoase.) 7. popularizare, propagare, propovăduire, (astăzi rar) vulgarizare, (înv.) poporanizare, propagație. (~ unor cunoștințe.) 8. (BIS.) predicare, propagare, propovăduire, (înv.) mărturisire, mărturisitură. (~ unei credințe.) 9. degajare, emanare, emanație, emisiune, exalare, exalație, împrăștiere, (înv.) răsfugare. (~ de gaze de la sobă.)

RĂSPÎNDIRE s. 1. dispersare, dispersie, împrăștiere, răsfirare, răzlețire, risipire, (înv.) risipă. (~ mulțimii.) 2. împrăștiere, prefirare, presărare, presărat, răsfirare, risipire. (~ nisipului pe alee.) 3. difuzare, împrăștiere, propagare. (~ unor radiații.) 4. difuzare, împrăștiere, revărsare. (~ luminii în toate ungherele.) 5. difuzare, propagare, transmitere. (~ unei știri.) 6. împrăștiere, propagare, (livr.) diseminare, (pop.) lățire. (~ unor zvonuri mincinoase.) 7. popularizare, propagare, propovăduire, (astăzi rar) vulgarizare, (înv.) poporanizare, propagație. (~ unor cunoștințe.) 8. (BIS.) predicare, propagare, propovăduire, (înv.) mărturisire, mărturisitură. (~ unei credințe.) 9. degajare, emanare, emanație, emisiune, exalare, exalație, împrăștiere, (înv.) răsfugare. (~ de gaze de la sobă.)

Intrare: răspândire
răspândire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răspândire
  • răspândirea
plural
  • răspândiri
  • răspândirile
genitiv-dativ singular
  • răspândiri
  • răspândirii
plural
  • răspândiri
  • răspândirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

răspândire, răspândirisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) răspândi și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. Degajare, radiație, împrăștiere. DLRLC
      sinonime: degajare radiație împrăștiere
    • 1.2. Difuzare, propagare. DLRLC
      sinonime: difuzare propagare
      • format_quote Răspândirea culturii. DLRLC
    • 1.3. Întindere. DLRLC
      sinonime: întindere
      • format_quote [Cuvântul «arbore»] împarte sfera de răspîndire cu «copac», cu «pom», iar în Transilvania și cu «lemn». GRAUR, F. L. 19. DLRLC
etimologie:
  • vezi răspândi DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.